luni, 9 iunie 2008

Altar din maci inrourati si flori de tei, pentru prieteni !


Altarul cheama prezenta perfecta sa ne influenteze viata. Odata ce ne-am creat, intr-un colt al vietii, gradina plina de pace in manastirea din noi, putem percepe cu claritate altarul tacut din noi si din jurul nostru.
Asa cum viata de zi cu zi decurge intr-o trecere grabita de la o activitate la alta, dintr-o incapere in alta, tot asa ar putea si viata in preaplinul ei, sa curga de la un altar la altul, de la un moment de pace si frumusete, la urmatorul.

Ar fi minunat daca am construi cat mai multe altare in locurile care se bucura de prezenta noastra, fie chiar si dintr-o floare mangaiata de un pat de frunze, pentru a ne aminti de existenta Creatorului si de ocrotirea lui tacuta asupra vazutelor si nevazutelor.

Atunci cand acceptam ca avem anotimpuri, la fel ca natura, viata noastra interioara poate inmuguri si inflori, se poate ofili si ramane in scurta adormire, inainte de a renaste.

Prin altarul ce-l cladim in gradina sufletului nostru putem vedea perfectiunea propriilor noastre anotimpuri si ritmuri, putem sa simtim lumina ce ne invaluie in simplitate si naturalete.

Fiecare dintre noi stie ca viata simpla nu se masoara atat de mult prin ceea ce facem, ci prin cat de multa iubire punem in fiecare lucru pe care il facem. Simplitatea deschide o lume noua, o lume a minunilor, dezvaluindu-ne cat de multa iubire si gingasie se ascund in lucrurile simple.

Sa daruim, sa primim, sa visam, sa indraznim, sa iubim, sa ne comportam cu blandete si rabdare si sa simtim bucurie, cu naturalete si simplitate, sa ne exprimam alegand cuvinte simple, care merita sa fie rostite, ziditoare de suflet si imbold pentru minte !

8 comentarii:

Anonim spunea...

"Sa daruim, sa primim, sa visam, sa indraznim, sa iubim, sa ne comportam cu blandete si rabdare si sa simtim bucurie, cu naturalete si simplitate, sa ne exprimam alegand cuvinte simple, care merita sa fie rostite, ziditoare de suflet si imbold pentru minte ! "
Cora, m-as bucura ca tu sa le fi gasit pe toate la un loc. Stii cat e de greu sa imbini toate sentimentele bune? Eu, din pacate, sunt departe de asta, dar ma indrept pe drumul bun ;)
Numai bine!, Cora.

pescarusul argintiu spunea...

Draga Oana :),
Ma lupt de multe ori cu mine insami mai ales in privinta rabdarii, pe care recunosc ca nu o am la indemana tot timpul, dar caut sa gasesc resurse si s-o reconstruiesc, pentru ca e esentiala atunci cand vrei sa modelezi un temperament vulcanic si hotarat cum e cel al fetitei mele...
Poate ca si la capitolul blandete ar mai fi putin de lucrat ;)
In rest, ma straduiesc si eu, ca si tine, sa nu ma abat de la drumul drept :)
Sa ai parte de cat mai multe daruri de suflet de la prietenii adevarati !

Anonim spunea...

Pescăruş-jucăuş, şta radiş? Dobro?
Te-am sunat doar să-ţi mulţumesc pentru plantonul de azi noapte. S-ar putea să mai îmi prindă bine aripa ta de ajutor, că mă tem că va trebui să-mi trec în revizie capitală lactocu, că dă din picioare, trage să moară, şi nu ştiu cât mi-a lua să-i fac buşon la boşon...
PS
La blogroll-ul tălică se aplică principiul „cei din urmă vor fi cei dintâi”?

allibis

pescarusul argintiu spunea...

Draga allibiS :)
Bine ai venit in cuib de pescarus argintat !
Ma bucura foarte mult vizita ta, dar deja stii asta, nu ? ;)
Am zburat frumos si inalt in tovarasia florii noastre de colt pana in zori de zi, si dincolo de ele :)
Nu e vorba de ajutor, aici sunt alte legi ale firii, se cauta aripile in vartejuri de zbor sa-si surada in tacerea noptii ;)
Asa ca a fost numai dulce plutire, zbor unduios de agrement si schimb reciproc de stafeta, de la pescarus, la Sfinx, sub acoperis de stele...
In blogroll apar cap de coloana ultimii prieteni atasati, dar principul amintit de mataluta se verifica si se aplica negresit :)

Anonim spunea...

Iar va prinsai dragii mei dragi :)
Azi vi-am spus cat va iubesc?
Si vremea imbie si inspira si respira a dragoste ... :)
O zi zambitoare si bogata in .... declaratii de dragoste :)
Sibilla

pescarusul argintiu spunea...

Sibilla draga mea :),
Recunosc ca de ieri nu ne-ai mai spus astfel de cuvinte dragastoase, dar iata, ne-am linistit vazandu-te iar in plenitudinea simtirilor tale patimase :)
Parfumul inca imbatator si unic al teilor indeamna zborurile sa se caute, sa-si daruiasca vartejuri de spirale pe cerul plin de senin al sufletelor ;)

Bibliotecaru spunea...

Mi-a plăcut tabloul "Hands with Bouquet", 1958, de Pablo Picasso

pescarusul argintiu spunea...

Si mie mi-a placut tabloul lui Picasso, il aveam pus cu grija la pastrare in tezaurul de imagini al computerului...
Dar uite ca-mi aduci un detaliu pe care nu-l stiam... anul cand a fost pictat.
S-au implinit deja 50 de ani de atunci, si florile nu s-au ofilit, sunt atat de proaspete ! :)