joi, 26 iunie 2008

Marea la MAMAIA pe timp de furtuna

Pana voi ajunge in August sa vad marea si sa ma las incantata de comorile ei impletite din azur si pulbere de nisip auriu, o voi chema aproape de suflet in gand si prin aceste imagini prevestitoare de furtuna a ultimelor zile la Mamaia...





"Nu poţi cuprinde marea
Oricât te-ntinzi şi vrei
dar te va prinde-odată
sub el, un val al ei.

Nu poţi opri furtuna
oricât te-mpotriveşti
dar te va smulge-odată
vreun vânt, oricine eşti.

Nu poţi să ţii pământul
sub palmă cât ai vrea
dar el doar sub o palmă
pe veci te va ţinea.

Nu poţi să-ngropi Lumina
sub nici un oboroc,
nu poţi opri nici noaptea
nici soarele pe loc.

Nu poţi să-nfrângi Lucrarea
lui Dumnezeu cum vrei
dar vei fi frânt odată
şi tu de mersul ei.

Şi vei vedea ce veşnic,
ce-amar şi dureros
e plânsul celor care
se luptă cu Hristos."


("NU poti cuprinde marea" - Traian Dorz)

Voua ce va inspira marea framantata pe timp de furtuna ?
Ati avut ocazia sa vedeti pe viu astfel de momente marcate din plin de dinamism si revolta marina ?

16 comentarii:

Bibliotecaru spunea...

Precis este furtună şi nu altceva?
Prea stau liniştiţi turiştii aceia pe plajă.

pescarusul argintiu spunea...

Cat se poate de precis ! :)
Fotografiile au fost facute la locul faptei de o prietena care locuieste in Constanta, asa ca nu e dezinformare ;)
Turistii stau atat de calmi pentru ca s-a surprins exact momentul de totala uluire si starea de soc care i-a incremenit pe toti...

Bibliotecaru spunea...

Deci aşa arata un turist şocat. :D

pescarusul argintiu spunea...

Da, una din fetele turistului socat, mai sunt atatea altele... ;)
Gandeste-te ce fata ar face acelasi turist daca ar da nas in nas cu Mos Martin in padure, iesind brusc de dupa tufa cu mure ? ;)
Sau acelasi turist calatorind cu avionul deasupra oceanului, in secunda cand primeste averizare de echipare cu vesta plutitoare de naufragiu ? ;)
Cu alte cuvinte, in functie de situatie si de marimea riscului, care sunt parametrii variabili, se estimeaza amplitudinea "starii de soc" sau a "atacului de panica", cum doresti sa-i spui :)
Raspunsul la aceasta stare e unul singur si e mut, doar privirile vorbesc: S.O.S. !!!

starsgates spunea...

Două lucruri mă fac să zâmbesc legat de ceea ce ai postat:
1.Traian Dorz s-a născut în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, un sat foarte aproape de colţişorul meu de rai.
2.Şi eu mi-am propus să ajung la mare în august cu copii.
Cât despre mare, n-am văzut-o niciodată atât de furioasă, am prins doar zile frumoase.
Doar noaptea mi-era frică de ea. Parcă era o fiinţă enormă. Dar mi-e tare dragă marea şi nu vreau s-o văd furioasă.
Imaginile surprinse însă de prietena ta sunt extraordinare!

manole spunea...

infricosator...

pescarusul argintiu spunea...

Draga Starsgates,
Iata asadar ca fire invizibile ne leaga zonele sufletesti prin vizunea poetica a lui Traian Dorz si iti multumesc mult pentru toate aceste detalii precise, pe care nu aveam cum sa le aflu altfel :)
Iti doresc sa petreci o vacanta frumoasa la mare, alaturi de copiii tai si sa ne incanti cu instantanee reusite si deosebite, asa cum deja ne-ai obisnuit ;)
Dupa furtuna, marea parca este mai frumoasa, mai plina de neastampar si prospetime :)

pescarusul argintiu spunea...

Manole draga,
Infricosator sau nu, marea cotropita de furtuna e o realitate vie, din cand in cand repetabila.
Totul este sa ne inarmam cu rabdare si curaj pentru a-i tolera manifestarile si agitatia dusa la paroxism.
Si eu prefer ca atunci cand se intampla, sa fiu undeva la adapost si s-o contemplu dintr-un loc sigur, de la distanta.

mesterulmanole spunea...

...mai e vorba??? si eu tot asa!tot de la Mare Distanta...si sa stii ca in astfel de cazuri...o pot admira si de la telvizor!!!mai stii pe cine place si mai ia cu ea??? :) :) :)

pescarusul argintiu spunea...

Da, Mestere draga, chemarile viclene ale marii pot fi ispititoare, dar si periculoase uneori, cand se vorbesc sirenele adancurilor sa-si ceara tributul in vieti omenesti...
Noi nefiind semne de apa, ci de foc, e scris adanc in profilul nostru ca preferam stabilitatea si fermitatea tarmului, decat efemerul spumos si ademenitor al valurilor :)

Aly spunea...

nu am avut ocazia sa vad marea asa..dar sincer..cred k mi-ar place ... dar cine stie cand o sa am ocazia asta :-< .. :P

pescarusul argintiu spunea...

Draga Aly, ce pot sa-ti spun... sa ai parte de acest peisaj tumultuos al marii dezlantuite de aproape ?
Atata timp cat exista probabilitatea unui risc de disconfort cat de mic datorat furiei marine, e bine sa o privesti detasat, dintr-un loc sigur, bine pus la adapost :)
Asadar, poate acum ne vom gandi de doua ori inainte sa regretam voiajul pe un vas de croaziera ;)

paul spunea...

Nu am vazut niciodata un astfel de infricosator moment de dezlantuire a naturii la M.N..Splendid a reusit sa-l mortalizeze prietena ta,iar versurile vin sa-mi tulbure, precum temutii nori din poza,gandul... de pe cararea mea. Inchei spunand: Frumos!

pescarusul argintiu spunea...

Draga Paul, asa este, aceeasi impresie am avut-o si eu in fata maniei marii surprinse de memoria fotografica :)
Eu nu-ti doresc sa fii prea aproape de un asemenea tablou viu si ofensiv al talazurilor marine, e mult mai bine sa poti decanta senzatiile departe de linia intai ;)
Versurile poeziei lui Traian Dorz mi-au miscat si mie anumite polaritati sufletesti :)

Sorin M. spunea...

"O ţară care nu ştie să-şi apere poeţii va fi învinsă sau va supravieţui la coada altor naţiuni, fiindcă poezie e sângele unui popor, care curge subtrean prin veacuri şi îl face nepieritor" - Marin Preda -

Cine, oare, a cântat mai mult şi mai frumos iubirea, naşterea şi jertfa Domnului Iisus în perioada în care România suferea şi plângea sub jugul comunist, dacă nu poetul şi psalmistul "Oastei Domnului", fratele Traian Dorz?
Am observat şi în serile aceste de colind, pe toate posturile de televiziune colindele scrie de fratele Traian Dorz au avut întâietate dar, mai nimeni nu au amintit şi de autorul lor, poate că nu din rea voinţă....
Acest atlet al creştinismului, prin toate poeziile sale, s-a adresat neamului românesc şi nu numai, ca să-l rupă de lanţuirle robiei păcatului şi să-l apropie de Dumnezeu. Ar trebui ca fiecare român, în fiecare seară, în timpul consacrat rugăciunii, să rostească şi un vers al fratelui Traian Dorz.
Oare mai există altcineva să fi cântat ca el? Îmi exprim convingerea ca va veni vremea când acest extraordinar om - geniu al credinţei creştine româneşti - să fie recunoscut de către cei- care trebuzie să-l considere ca pe unul dintre vârfurile culturii noastre.
Cine vrea, cine simte că este apăsat şi că sufletul îi este asediat de însingurare, de tristeţe, de păcate, poate să-şi găsească liniştea meditând la ceea ce a scris acest pilduitor om pentru generaţia sa, ca şi pentru noi, generaţia de azi, precum şi pentru cele ce vor veni.

pescarusul argintiu spunea...

Bun venit pe aici, Sorin M.!
Multumesc mult pentru aceste cuvinte frumoase inchinate poetului bihorean Traian Dorz.
Documentandu-ma mai mult despre incercata sa viata, am aflat ca s-au implinit de curand doua decenii de la moartea sa:
"În noaptea spre dimineata zilei de 20 iunie 1989, Traian Dorz se întâlnea cu Luceafarul Diminetii. Sufletul lui îsi anunta
rasaritul pe firmamentul altei lumi, acolo unde îl asteptau bratele deschise al Mirelui sau Ceresc, de a Carui întâlnire i-a ars în
dor nestins întreaga viata. El i-a luat de pe umar crucea si i-a asezat pe frunte stralucitoarea cununa a biruintelor.
Privighetoarea a parasit cuibul ei de lut, spre a se aseza pe una din crengile pomului vietii vesnice."
Consideratiile lui Marin Preda despre importanta cinstirii poetilor sunt remarcabile si mai vii ca oricand.
Va doresc o zi frumoasa!