duminică, 19 octombrie 2008

Calatorie pentru suflet in magia toamnei...


Dumnezeu şi-a luat suflet din el şi l-a transformat în frumuseţe. Apoi a înzestrat-o cu toată graţia şi bunătatea. I-a dat cupa fericirii şi i-a spus: "Nu bea din această cupă dacă nu uiţi de trecut şi de viitor, căci fericirea nu este decât prezentul". Şi i-a mai dat şi cupa suferinţei şi i-a spus: "Bea din această cupă şi vei înţelege sensul momentelor fugare ale vieţii, căci suferinţa este pretutindeni".
Iar Dumnezeu i-a dat dragoste, care ar fi părăsit-o pentru totdeauna la primul freamăt al satisfacţiei lumeşti, şi blândeţe, care ar fi dispărut la prima conştientizare a tânguirii.


Şi i-a dat înţelepciune din ceruri care să o conducă pe calea cea dreaptă şi a aşezat-o în adâncul inimii ei. I-a mai dat şi un ochi cu care să vadă nevăzutul şi a sădit în ea afecţiunea şi bunătatea pentru toate cele care există. A îmbrăcat-o cu veşmântul speranţei ţesut de îngerii din ceruri în culorile curcubeului. Şi a învăluit-o în umbra haosului, care este naşterea vieţii şi a luminii.

Apoi, Dumnezeu a luat foc din cuptorul urii, vânt uscat din deşertul ignoranţei, fire de nisip ascuţite şi tăioase de pe malul egoismului, pamânt putred de sub picioarele vremii, le-a amestecat pe toate şi a făcut Bărbatul. I-a dat Bărbatului o putere oarbă care se dezlănţuie şi îl duce la nebunia ce nu se stinge decât în faţa slăvirii dorinţei. I-a dat viaţă, care este oglinda morţii.
Iar apoi Dumnezeu a râs şi a plâns. A simţit o dragoste şi o milă covârşitoare pentru Bărbat şi l-a luat sub oblăduirea Sa.



(Kahlil GIBRAN - "Aripi frante")

Tuturor copiilor, mesaj din lumea ingerilor

De-aici începe cântecul. Sunt pur
Cristal înfipt în propria mea carne.
Degeaba mlaştini pâlpâie-mprejur
Făptura zvelt ţâşnită să-mi răstoarne.
Mă adâncesc în trainicul murmur.

Mâinile-acestea moi de-adolescent
Fermecător de lungi şi de stângace,
Ca pe un fruct de rouă vor desface
Sinceritatea!

Încrezător, cu sufletul inform,
M-arunc din turnul unui 'nalt poem,
Fără să ştiu, fără sa-mi chem
Imaginile care-n mine dorm,
De care uneori mă tem.


(Emil BRUMARU - "Cantece de adolescent")

8 comentarii:

Cristian spunea...

Kahlil GIBRAN este un înţelept minunat.De multe ori, a fost criticat de Osho, insa in acelasi timp este iubit de acesta. Poziile sale sunt minunate, profunde...Se pare că îţi place şi ţie acest autor....Superbe crizantemele...Uneori, pur şi simplu rămân fără glas atunci când privesc creaţia Domnului...Hugs!:)

starsgates spunea...

Kahlil GIBRAN are o sensibilitate aparte, sigur îmbogăţită de cultura arabă.
Ar fi bine ca aceste gânduri înţelepte să fie cunoscute de cât mai multă lume.

pescarusul argintiu spunea...

Ai dreptate Cristian, dar nu stiam ca Osho si Gibran au interferat ideatic. Cautand detalii am vazut ca Osho, in cartea sa "Mesia. Profetul de Kahlil Gibran reflectat de Osho" scoate în evidenta profunzimea lucrarii lui Gibran, ne decodifica simbolistica prin care Gibran arata care este modul întelept de a trai, ne ajuta sa descoperim foarte multe aspecte care pot scapa în urma lecturii superficiale a poemului lui K.Gibran...
Pretioase invataturi ne transmit acesti intelepti, ar fi extrem de bine sa le putem lectura mai des.
Crizantemele sunt flori cu totul speciale, alese sa simbolizeze imperii, cum este cazul Japoniei, Tara Soarelui Rasare.
Hugs from me, too ! :)

pescarusul argintiu spunea...

Draga Starsgates, special pentru tine, un poem scris in aceeasi nota profunda si sensibila, de Kahlil Gibran, poetul si filosoful libanez care a trait mai putin de jumatate de veac...

KHALIL GIBRAN
(1883- 1931)

Copiii

"Copiii voştri nu sunt copiii voştri,
Ei sunt fii şi ficele
chemării Vieţii însăşi,
Se nasc din voi dar vin de altundeva,
Sunt alături de voi dar nu vă aparţin.

Le puteţi da iubirea
Dar nu şi gîndurile voastre,
Căci ei au propriile lor gînduri.
Purtaţi în voi corpul lor,
Dar nu şi sufletul,
Pentru că sufletele locuiesc
In căuşul lui mîine,
Necunoscut vouă chiar şi în vis.

Dacă vreţi, fiţi ca ei,
Dar nu vă chinuiţi să-i faceţi ca voi,
Pentru că viaţa nu merge
Niciodată înapoi
Şi nu se-abate în ziua de ieri.

Sunteţi numai arcul din care
Copiii voştri zboară
Ca nişte săgeţi vii.
Cel care trage cu Arcul
Se ţinteşte în infinit
Şi vă îndoaie din toate puterile,
Aşa ca săgeţile să fie iuţi
Şi să ajungă departe,
Iubind deopotrivă
Şi arcul şi săgeţile."

Sa te bucuri de un inceput tonic si revigorant de saptamana ! :)

Laura spunea...

O sa ma uit si eu dupa aceasta carte. Te pup si iti doresc o saptamana frumoasa! :)

pescarusul argintiu spunea...

Da, Laura, ar fi extrem de benefic sa putem s-o citim din scoarta in scoarta si sa devenim mai intelepti, mai buni, mai profunzi.
Fiecare fraza scrisa de Kahlil Gibran este un izvor de apa vie si o pilda de intelepciune.
Te imbratisez si eu cu drag si imprima pe retina camerei tot ce e demn de frumusete la Valencia ! :)

starsgates spunea...

Mulţumesc pescăruşule, da sunt printre primele poezii ale lui pe care le-am citit.:)
Sincer îmi place foarte mult.

pescarusul argintiu spunea...

Starsgates draga, asta da surpriza, la mine versurile sale au fost o premiera ! :)
Dar uite ca e bine si mai tarziu sa descoperim fiorul de intelepciune si de bunatate din carti binecuvanatate, scrise cu har si dar de intelepciune !