joi, 9 octombrie 2008

Ne place sa divulgam secretele altora ?

Toata lumea are secrete. Ne place sa avem secrete. Suntem obligati sa avem secrete. De ce ? Ca anumite lucruri nu le putem marturisi. Vrem sa facem impresie buna intotdeauna.

De ce ne place sa dezvaluim secretele altora ? Atunci, cand le-am primit pentru pastrare de la un om, care a avut incredere in noi, care a simtit nevoia sa ne faca marturisiri. Dar respectivul de ce a simtit nevoia sa ne spuna ? A vrut sa-si usureze sufletul ? Si nu a avut curajul sa-si dezvaluie secretul in fata persoanei vizate ? Asa, informatia ramane in spatele decorului, iar povara se injumatateste ?

Unii mai repede, altii mai tarziu, dar oamenii le dezvaluie secretele altora “in mare taina” si cu mare multumire. De ce ? Vrem sa impresionam, suntem rautaciosi, sau vrem sa ajustam imaginea cuiva ? Vrem sa iesim in evidenta, ca avem secrete despre altii ? Asa-i natura omului ?

Exista diferite categorii de oameni, artisti, politicieni, oameni de afaceri, persoane publice, care ar dori ca viata lor sa ramana secreta si numai realizarile sa vada lumina zilei. Dar in realitate, frecvent se intampla in sens contrar. Sunt dezvaluite (intotdeauna se gaseste cineva) mai ales lucrurile scandaloase, de senzatie, cele neplacute pentru persoana respectiva, cele ilegale, bizare, iar continuturile esentiale, explicatiile, scopurile nobile si implinirile benefice raman necunoscute de multe ori pentru opinia publica.

De ce ? Pentru simplul motiv ca oamenilor nu le place sa vorbeasca despre lucruri simple, normale, acelea fiind plictisitoare. Creierul uman cauta senzatii si omul se grabeste sa le transmita mai departe, presupunand ca astfel devine mai important in ochii altora. De multe ori de aceea barfim, ca sa ne orientam mai bine in spatiu si timp, si in sistemul de valori al altora.

Acestea sunt teme abordabile, despre care am putea vorbi oriunde, oricand si in fata oricui, exprimandu-ne parerea foarte deschis, ascultand pe altii, combinand ideile, ajungand la produse colective de gandire, fara sa afectam imaginea altora, fara sa manipulam exemplele dupa bunul nostru plac.

Pentru aceasta ar trebui sa citim mai mult, sa ascultam pe altii mai mult, sa ne intelegem pe noi insine mai bine, sa avem un anumit nivel de gandire, de inteligenta, de valori, ca sa putem ridica nivelul discutiilor de la concret – cine a facut, de ce a facut, cum trebuie sa faca, cu cine a facut, piperand textele cu sentimente si interpretari personale, viziuni subiective, de multe ori false, completari nereale, distorsionate – la un nivel mai inalt, unde deja dezbatem un anumit tip de comportament, cauzele, consecintele pentru persoana, grupul social din care face parte.

Ar trebui sa trecem de la constatari la implicari, pana la perfectionarea legaturilor umane, la prevenirea, corectarea si asigurarea calitatii relatiilor umane. Doar este vorba despre lumea in care traim, muncim, visam si ne urmam aspiratiile, daca putem. Nu trebuie sa ne fie indiferent cum ne simtim in alta lume. Ce ar fi daca am incerca sa imbunatatim nu numai soarta noastra, dar si a altora, in loc sa ranim si sa parjolim suflete ?


(Psiholog Suzana DEAC)

11 comentarii:

Anonim spunea...

Nu dezvalui niciodata un secret fara permisiunea celui care mi l-a incredintat.o zi minunata iti doresc

starsgates spunea...

Sunt de aceeaşi părere cu james.:)
O seară frumoasă pescăruşule.:)

Anonim spunea...

Wow, sis .... despre comportamentul asertiv în relaţiile interumane, frumos, felicitări pescăruş drag, da, va trebui să cumpănim niţel fiecare din noi, să ne rânduim priorităţile, să apelăm la mângâierile blândeţii atunci când bârfim , bârfă în sens pozitiv desigur ;):)
Secrete, cele ce le împărtăşesc doar eu cu mine, căci sunt, nici nu mă ucid, nici nu-mi uşurează zborul...sunt tainele mele, nu, nu Crucea mea, poate ceva mai profund, dar, sunt ....
Noapte binecuvântată, Cora dragă!
Sibilla

pescarusul argintiu spunea...

James, daca procedezi asa, este extrem de corect si de cavaleresc, nici nu ma indoiam de acest lucru :)
Ma intreb oare cati dintre concetatenii nostri, atat de impatimiti de barfe, actioneaza asa ?
Cred ca sunt destui care abia asteapta sa prinda din zbor un zvon despre cineva cunoscut si fara ca macar sa-l verifice, se grabesc sa-l imprastie mai departe...
O zi spornica si agreabila sa ai si tu ! :)

pescarusul argintiu spunea...

Starsgates, este o practica care tine pana la urma de prezenta sau de absenta bunului simt, dar si a capacitatii de perceptie si filtrare a fiecaruia dintre noi :)
Fie ca nimeni sa nu incerce sa-ti dezvaluie secretele sau confidentele fara aprobarea ta !
Este de fapt o piatra de incercare pentru gradul de relationare intre tine si acel cineva ;)
Tu decizi daca ipotetica persoana iti este sau nu prieten adevarat sau daca are macar sanse sa devina ;)
Un alt incepaut de week-end fara tuse, fara guturai, fara hapuri si ceai !

pescarusul argintiu spunea...

Sfinxule intelept si cu gandire adanca, adevar graiesti ! :)
Privind prin optica specialistului in psihologie, cu punctul tau de vedere avizat, ai largit conceptul dezvaluirii secretelor si oportunitatea lansarii lui.
Majoritatea semenilor nostri cand aud de barfe, imediat le asociaza cu transmiterea de aspecte negative despre o terta persoana.
Daca te implici si transmiti de exemplu un apel de ajutor umanitar pentru un copil grav bolnav sau pentru un adult aflat intr-o situatie de criza, nu inseamna ca dezvalui un secret interzis, dimpotriva, poate fi un sprijin vital catre cel lovit de soarta !
Mi-e dor de o sueta cu tine, sa mai punem tara la cale, ce zici ? :)

Anonim spunea...

Desi viata mi-a demonstrat contrariul vreau sa cred ca toti oamenii au aceste principii corecte.
o zi minunata iti doresc.

p.s. Se zice ca in principii sa fii neclintit ca o stanca, iar in gusturi sa te lasi purtat de val..

Cristian spunea...

De multe ori, ne deschidem sufletul si ne spunem secretele altor oameni pentru ca avem incredere in ei.Cel putin asa credem.Oamenii, au tendinta de a-si descarca sufletul.Acum, bineinteles, depinde si cui spunem aceste secrete.Multi oameni mi-au spus diferite secrete si niciodata nu le-am divulgat.Chiar daca erau bune, rele acestea ramaneau in siguranta la mine.Este bine sa nu fi gura sparta!:)Oamenii capata incredere in tine si se simt bine in compania ta...Increderea este capitala atunci cand vrei sa spui un secret cuiva.Frumos materialul postat de tine si foarte actual intr-o lume in care orice se afla....Hugs!:)

pescarusul argintiu spunea...

James, asa este. Viata e plina la tot pasul de surprize si nu intotdeauna dintre cele mai placute.
Ar fi bine ca toti contemporanii nostri sa fie animati de principii solide si corecte, dar prezentul pe care il traim contrazice aceasta teorie.
Pana una alta, paza buna trece primejdia rea, deci vigilenta maxima ! :)

pescarusul argintiu spunea...

Cristian, iti impartasesc vederile: increderea este capitala in relatiile interumane trainice, de calitate si durabile :)
Spui tu "ca traim intr-o lume in care orice se afla"; eu as mai completa ca se afla lucrurile facil de observat, cele marcate de superficial si stridenta. Partea ascunsa a aisbergului ocupa in continuare doua treimi din volumul urias al blocului de gheata ;)
Acest lucru este valabil, bineinteles, pana nu se va raspandi si generaliza fenomenul incalzirii globale, ce va duce inevitabil, si la topirea ghetarilor...
Vrei un exemplu de taina adanca ce a infruntat mileniile ? Secretul piramidelor egiptene e doar unul din multimea misterelor ce au ramas nedezlegate...

Anonim spunea...

Dezvaluirea secretelor niciodata nu va duce la ceva bun.
Ce pacat ca cei care ar trebui sa mangaie suflete ajuta la parjolirea lor.