Topul autohton a fost realizat dupa modelul britanic, cu ajutorul unor critici literari din ultima generatie, scriitori tineri si cititori romani. Criteriile propuse au fost doua – persistenta cartilor in diverse canoane (canonul lovinescian, calinescian, manolescian, optzecist) si popularitatea lor. Sunt inclusi atat scriitori care au scris o singura carte de fictiune (cum ar fi Ibraileanu cu "Adela"), cat si scriitori care, desi au scris o multime de carti, au ramas in constiinta publicului doar printr-o carte.
Mateiu I. Caragiale, "Craii de Curtea-Veche"
1. La "Crai", Mateiu Caragiale a lucrat 12 ani si, dupa ce a fost publicata (1928), a devenit rapid obiectul unui cult, cu admiratori fanatici: Ion Barbu, Ion Pillat, Perpessicius, Alexandru Rosetti, in perioada interbelica. Nici un alt scriitor roman nu a creat pasiuni atat de exclusiviste in randul oamenilor de cultura. Ion Barbu a intentionat crearea unui club al admiratorilor, al carui presedinte urma sa fie academicianul Al. Rosetti, intre regulile de accedere la club fiind si memorarea unor pasaje din "Crai".
Ionel Teodoreanu, "La Medeleni"
2. Cititorul roman mediu ia contact cu cartile romanesti interbelice si se citesc pentru ca fac parte din diverse programe. "La Medeleni" nu e inclusa in canon, dar continua sa fie citita chiar si acum, dupa 2000: stilizarea burgheza a vietii la tara face in continuare victime.
Radu Tudoran, "Toate panzele sus!"
3. Alaturi de "Ciresarii", cartea lui Tudoran a fost unul dintre hiturile literaturii pentru copii din comunism. Succesul "Piratilor din Caraibe" a declansat o mica resurectie a cartii: realismul de Jules Verne acopera orizontul de asteptare al fantasy-ului marinaresc.
Constantin Chirita, "Ciresarii"
4. Hit imbatabil al comunismului, seria "Ciresarilor" dadea copiilor iluzia ca adrenalina pura a aventurii se poate naste si in colectivele de pionieri ai Romaniei. Personajele, apoi, erau foarte bine construite. Seria e citita si acum, fiind inclusa in lista lecturilor de vacanta.
Nicolae Filimon, "Ciocoii vechi si noi"
5. "Primul roman al literaturii romane" isi datoreaza longevitatea includerii sale in toate canoanele care s-au succedat din 1916 incoace. Intre "cartile obligatorii" ale programei scolare este una citita mai cu placere – are o actiune densa, personaje tipizate, pasaje care pot fi sarite.
Zaharia Stancu, "Descult"
6. Romanul lirico-realisto-socialist al lui Stancu a avut o micuta cariera internationala si a fost rasplatit cu includerea in canonul scolar (pana prin ‘85). Scenele hardcore (culesul strugurilor cu botnita), lirismul, umanismul minor l-au facut popular dincolo de propaganda oficiala.
Petru Dumitriu, "Cronica de familie"
7. Numele lui Petre Dumitriu a ramas legat de cel mai ambitios proiect al sau: balzaciana si cam manierista "Cronica de familie". Punerea la index a scriitorului, dupa emigrarea din 1960, a dat un nimb subversiv cartii, care nu mai putea fi gasita in librarii.
Garabet Ibraileanu, "Adela"
8. "Primul roman de analiza al literaturii romane" (conform canonului calinescian)
Alexandru Odobescu, "Pseudokynegeticos"
9. Memoriile de (pseudo)vanator ale lui Odobescu nu au facut niciodata deliciul cititorului mediu: este mai degraba o carte care a fost gustata, in interbelic si comunism, de universitari si profesionisti. Circuitul ei a fost intotdeauna restrans si exclusivist.
Ion Budai-Deleanu, "Tiganiada"
10. "Tiganiada" e una dintre acele carti pe care, periodic, cate un universitar o redescopera ca o "capodopera" cu un destin nefericit, ca un "festin lingvistic". Dar cartea, spun studentii de la Litere, e masochism curat...
luni, 14 decembrie 2009
miercuri, 9 decembrie 2009
O singura carte le-a adus celebritatea... (I)
Există scriitori al căror nume rămâne asociat în mintea cititorilor cu o singură carte: una care a reuşit să fie de ajuns pentru marele public, chiar dacă înainte sau după ea au mai fost şi altele. Cotidianul Times a întocmit o listă cu 10 astfel de cărţi sub titulatura "10 literary one-hit wonders".
1.Harper Lee - "To Kill a Mockingbird" ("Să ucizi o pasăre cântătoare")
“Nu mă aşteptam la vreun succes cu Mockingbird. Credeam că va avea o moarte rapidă în mâinile unor critici miloşi, dar speram să-i placă cuiva într-atât încât să mă încurajeze cumva, să primesc o încurajare publică. Am primit în schimb o mulţime de încurajări, încât opiniile favorabile ale criticilor au fost aproape la fel de înspăimântătoare ca eşecul pe care îl aşteptam”, citează revista amintită o mărturie a autoarei.
2.Margaret Mitchell - "Gone With the Wind" ("Pe aripile vântului")
Autoarea, aflăm din sursa citată, a scris cartea în secret şi s-a hotărât să-i dea manuscrisul unui editor numai după ce un coleg a râs la ideea că ea ar putea face aşa ceva. A câştigat un Premiu Pulitzer, a inspirat un film şi s-a vândut în zeci de milioane de exemplare.
3.Emily Bronte - "Wuthering Heights" ("La răscruce de vânturi")
Wuthering Heights e un titlu popular chiar şi printre tinerii francezi, mulţumită cărţilor cu vampiri din secolul 21 semnate de Stephenie Meyer.
4. J.D.Salinger - "Catcher in the Rye" ("De veghe în lanul de secară")
Ultima operă a lui Salinger, o povestire scurtă, a apărut în 1965, în The New Yorker.
5.Oscar Wilde - "The Picture of Dorian Gray" (Portretul lui Dorian Gray)
“Fiecare tablou pictat cu suflet e un portret al artistului, nu al modelului”. Trei dintre personaje, cel puţin, îşi au ca model creatorul lor, apreciază Times.
6.John Kennedy Toole - "A Confederacy of Dunces" ("Conjuraţia imbecililor")
Autorul s-a sinucis în 1969, nemaisperând să-şi vadă tipărită lucrarea, în cele din urmă publicată în 1980.
7.Sylvia Plath - "The Bell Jar" ("Clopotul de sticlă")
Singurul roman, publicat sub pseudonim. Protagonista, Esther Greenwood, suferă o cădere psihică, încearcă o sinucidere, o ratează, ia şedinţe de terapie, încearcă să-şi revină. Autoarea s-a sinucis în chiar anul apariţiei romanului, 1963.
8.Anna Sewell - "Black Beauty"
Mama autoarei scria cărţi pentru copii, dar ea a debutat în proză la 51 de ani. Black Beauty i-a luat şase ani. A murit la câteva luni de la publicarea cărţii.
9.Boris Pasternak - "Dr. Zhivago"
Interzisă în Rusia, publicată în Italia, cartea i-a adus autorului Premiul Nobel pentru Literatură în 1958. Scriitorul l-a acceptat, dar a fost supus unor presiuni politice pentru a renunţa la el. A murit de cancer la plămâni în 1960.
10. Arundhati Roy - "The God of Small Things" ("Dumnezeul lucrurilor mărunte")
Pentru acest roman de debut, autoarea a câştigat Premiul Booker. Apoi s-a îndreptat spre scrieri de nonficţiune şi activism politic.
Ar fi interesant de cunoscut si un clasament similar al scriitorilor romani, pentru a ne reorienta in mod avizat si fundamentat spre lectura, nu-i asa?
1.Harper Lee - "To Kill a Mockingbird" ("Să ucizi o pasăre cântătoare")
“Nu mă aşteptam la vreun succes cu Mockingbird. Credeam că va avea o moarte rapidă în mâinile unor critici miloşi, dar speram să-i placă cuiva într-atât încât să mă încurajeze cumva, să primesc o încurajare publică. Am primit în schimb o mulţime de încurajări, încât opiniile favorabile ale criticilor au fost aproape la fel de înspăimântătoare ca eşecul pe care îl aşteptam”, citează revista amintită o mărturie a autoarei.
2.Margaret Mitchell - "Gone With the Wind" ("Pe aripile vântului")
Autoarea, aflăm din sursa citată, a scris cartea în secret şi s-a hotărât să-i dea manuscrisul unui editor numai după ce un coleg a râs la ideea că ea ar putea face aşa ceva. A câştigat un Premiu Pulitzer, a inspirat un film şi s-a vândut în zeci de milioane de exemplare.
3.Emily Bronte - "Wuthering Heights" ("La răscruce de vânturi")
Wuthering Heights e un titlu popular chiar şi printre tinerii francezi, mulţumită cărţilor cu vampiri din secolul 21 semnate de Stephenie Meyer.
4. J.D.Salinger - "Catcher in the Rye" ("De veghe în lanul de secară")
Ultima operă a lui Salinger, o povestire scurtă, a apărut în 1965, în The New Yorker.
5.Oscar Wilde - "The Picture of Dorian Gray" (Portretul lui Dorian Gray)
“Fiecare tablou pictat cu suflet e un portret al artistului, nu al modelului”. Trei dintre personaje, cel puţin, îşi au ca model creatorul lor, apreciază Times.
6.John Kennedy Toole - "A Confederacy of Dunces" ("Conjuraţia imbecililor")
Autorul s-a sinucis în 1969, nemaisperând să-şi vadă tipărită lucrarea, în cele din urmă publicată în 1980.
7.Sylvia Plath - "The Bell Jar" ("Clopotul de sticlă")
Singurul roman, publicat sub pseudonim. Protagonista, Esther Greenwood, suferă o cădere psihică, încearcă o sinucidere, o ratează, ia şedinţe de terapie, încearcă să-şi revină. Autoarea s-a sinucis în chiar anul apariţiei romanului, 1963.
8.Anna Sewell - "Black Beauty"
Mama autoarei scria cărţi pentru copii, dar ea a debutat în proză la 51 de ani. Black Beauty i-a luat şase ani. A murit la câteva luni de la publicarea cărţii.
9.Boris Pasternak - "Dr. Zhivago"
Interzisă în Rusia, publicată în Italia, cartea i-a adus autorului Premiul Nobel pentru Literatură în 1958. Scriitorul l-a acceptat, dar a fost supus unor presiuni politice pentru a renunţa la el. A murit de cancer la plămâni în 1960.
10. Arundhati Roy - "The God of Small Things" ("Dumnezeul lucrurilor mărunte")
Pentru acest roman de debut, autoarea a câştigat Premiul Booker. Apoi s-a îndreptat spre scrieri de nonficţiune şi activism politic.
Ar fi interesant de cunoscut si un clasament similar al scriitorilor romani, pentru a ne reorienta in mod avizat si fundamentat spre lectura, nu-i asa?
marți, 1 decembrie 2009
Ceva mai altfel...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)