sâmbătă, 29 martie 2008

Semnele pe cer si apropiatul summit NATO de la Bucuresti din 2-4 Aprilie 2008

Vi s-a intamplat ca uneori sa va fascineze norii ?
Sa va fure cu frumusetea fapturilor lor fabuloase ?

Impartasesc pe de-a-ntregul consideratiile lui Gavin PRETOR-PINNEY, fondator al Societăţii de Apreciere a Norilor, care marturisea cu sensibilitate ca atunci "când eram mic îmi plăcea la nebunie să privesc norii şi, ca toţi copiii, de altfel, vedeam în ei feţe, forme şi imagini. Mi-a părut rău că atunci când creşti mare pierzi această capacitate de a te minuna".
Mi se potriveste si acum, la anii maturitatii, acest imbold de a scruta inaltimile in zilele senine si linistite de vacanta si de a admira multiplele chipuri de plasmuire ale norilor, lasandu-mi imaginatia sa zburde liber si sa-si inchipuie lucruri minunate despre lumea acestor "fantasme calatoare", cum a denumit metaforic norii bardul de la Mircesti, Vasile Alecsandri.


Când Albastrul curat, înfrăţit de Soarele galben, şi-a luat zi liberă de odihnă sau de concediu, locul pe Cer e ocupat uneori de ei, Norii.


Făpturi temporare, fără buletin de identitate sau paşaport, fără familie şi casă, suflete fericite sau zbuciumate, se nasc din nimic pentru câteva clipe, pentru ca apoi, să se-ndreapte spre sfârşitul infinit, dispărând pentru totdeauna din Univers. Nu înainte de a-şi mărturisi pe tabla goală a Cerului tot felul de confidente. În forme, sunete şi culori desenate. Pentru oamenii de jos, de pe Pământ.

Fara indoiala ca in febra nebuna a pregatirilor pentru summit-ul NATO de la Bucuresti, care a cuprins autoritatile de mai bine de o luna, un loc important l-a constituit si supravegherea spatiului aerian al Romaniei de catre fortele de securitate.
Se va cuantifica cu maxima atentie fiecare zbor neautorizat de pasare calatoare revenita acasa din departarile tarilor calde si se va raporta mai sus. Niciodata nu s-au stiut mai bine ca acum detalii despre fiintele inaripate care ne traverseaza zenitul de deasupra Carpatilor. Este un fapt pozitiv si se va putea constitui ca sursa de documentare pentru statisticile de specialitate, inclusiv cele de istorie naturala.
Ca element de noutate a comunicatiilor lansate in eter, NATO intentioneaza sa lanseze in premiera, la summitul de la Bucuresti de saptamana viitoare, un canal TV care sa emita pe internet, pentru a imbunatati imaginea Aliantei.
Imaginile, care vor putea fi accesate de pe site-ul Aliantei, http://www.nato.int, vor putea fi preluate si de posturile de televiziune.
Proiectul se va concentra asupra misiunii NATO din Afganistan, unde Alianta are 47.000 de militari. Cinci echipe de televiziune vor transmite in mod regulat din Afganistan. Mare parte din finantarea proiectului este acoperita de Danemarca.
Proiectul face parte dintr-un efort de popularizare a misiunii NATO in Afganistan, mai multe dintre tarile membre confruntandu-se cu opozitia opiniei publice fata de aceasta.
Poate fi o iniatitiva laudabila aceasta actiune, venita in sprijinul asigurarii unei mai mari transparente a activitatii NATO in teatrele de operatiuni.

Cei care au şansa să vadă ineditul formatiunilor noroase, să le imortalizeze fascinati pe peliculă, să înţeleagă rostul vorbelor lor desenate pe cer, sunt cu siguranta oameni fericiţi.
Va doresc sa fluture zambetul pe chipul vostru si sa aveti inima usoara !
Adaptare usoara la rigorile orei de vara si nu uitati sa mai ridicati din cand in cand privirea spre Cer !

marți, 25 martie 2008

Cuvinte de cinstire la sarbatoarea sfanta de Buna Vestire

În fiecare an, la 25 martie, la început de primăvară, Biserica Ortodoxă, ca şi cea Romano-Catolică, prăznuieşte cu aleasă bucurie şi cuvenită evlavie Praznicul Bunei-Vestiri a Maicii Domnului sau Blagoveştenia.
Este una din cele patru mari sărbători de peste an închinate de Biserică Sf. Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.
Cinstirea Fecioarei Maria reprezinta adevarata masura a cinstirii femeii de catre Biserica, impotriva tuturor celor care afirma teoria despre inferiorizarea femeii in Biserica.
Am preluat frumoasele cuvinte ale prof. drd. Gheorghe Constantin Nistoroiu, plasmuite cu har in ajunul Bunei Vestiri, sarbatoarea femeii crestine.


BUCURĂ-TE, VLAHERNITA ELEUSA, MÂNGÂIETOAREA VLAHILOR SI A TUTUROR

Sfântul Maxim Mărturisitorul (580-662), palestinian de origine, preia din tradiţia patristică a Bisericii, recunoaşterea Sfintei Fecioare MARIA sub numele Vlaherniţa Eleusa (Mângâietoarea Vlahilor), dăruindu-ne astfel nouă, vlahilor, cunoştinţa moştenirii Neamului Preaales. (Sfântul Maxim Mărturisitorul şi tovarăşii săi întru martiriu, traducere diac. Ioan I. Ică,jr., Ed. Deisis, Sibiu, 2004., pag.107.)

“Tot pământul să se închine Tie şi să cânte Tie, să cânte numele Tău !” (Psalmul 65,3)

Să ne închipuim, pentru câteva momente, ce s-a petrecut în sufletul Neprihănitei MARIA când a avut fericita şi binecuvântata întâlnire cu Dumnezeu amintită de cuvintele Arhanghelului Gavril:” Bucură-Te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu Tine, Binecuvântată eşti Tu între femei ! “ (Luca 1, 28)

Inima Ei s-a umplut de lumina sfântă, făcându-se Casă Soarelui ce avea să se nască pe pământ, pentru naşterea noastră din ceruri. Boabele de lumină ale Sfântului Duh, i-au zămislit conştiinţa şi raţionalitatea făcând-O izvor însetat de lumină, defidindu-şi astfel sinele Său. Alegerea şi chemarea Sa întru slavă şi adevăr este sensul iubirii pentru a ne conduce pe noi la întâlnirea cu Dumnezeu.

MARIA este, în primul rând, o candelă a smereniei, un model desăvârşit de ascultare, rugă şi împlinire a voii lui Dumnezeu.

Smerenia MARIEI este cea mai preţioasă porfiră a sufletului ei regal, brodat cu harul divin, prin care Domnul şi-a revărsat milostivirea, înnobilând-O cu iubirea de oameni.

Sufletul MARIEI s-a umplut de Lumină, şi duhul ei s-a sălăşluit în har, binecuvântând pe Ziditorul cu bucuria şi fericirea Sa: “Măreşte suflete al meu pe Domnul. Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. “ (Luca 1, 46-48)

Virtutea ascultării face din MARIA, cel mai presus Nume feminin din istoria omenirii. Doar smerenia cea mai adâncă, face cea mai înălţătoare iubire.

Prin ascultare a adus Creatorului nostru cea mai mare şi mai scumpă jertfă pe altarul inimii Ei. Sacrificându-şi propria voinţă, a dăruit Tatălui ceresc, tot ce avea mai curat: propria sa fiinţă. De aceea “…ascultarea e mai bună decât o jertfă bună.” (1 Regi 15,22)

Învăţând calea ascultării, Fecioara MARIA a învăţat să cultive în inima Ei şi în vieţuirea Sa, LOGOSUL , care este, în egală măsură, Iubire şi Smerenie. Părintele Sofronie, marele duhovnic al Ieromonahului Rafail Noica, definea Smerenia, ca fiind “… calitatea iubirii lui Dumnezeu, care se dă, fără întoarcere asupra Sa.” (Ieromonah Rafail Noica- Cultura Duhului, Ed. Reîntregirea, 2002).

În ascultare, Fecioara MARIA şi-a zămislit toată viaţa spirituală. În conduita Fecioarei MARIA, ascultarea a ocupat locul central, constituind totodată premisa decisivă în alegerea ei de a-L naşte pe Fiul lui Dumnezeu.Conştientă că ascultarea este prima cerinţă a Creatorului nostru, Fecioara MARIA a substituit-o propriei vieţi. Ascultarea nu înseamnă anularea sufletului, ci punerea lui în Mâna lui Dumnezeu.Datorită însuşirilor Ei mai presus de fire, ascultarea devine o mare taină.

Ascultarea Feciorei MARIA a şters vina neascultării celor dintâi creaţi şi pe a noastră de asemenea: “Ascultarea este totuna cu mucenicia.” (Sfântul Ioan Scăraru- Scara, Filocalia IX. Trad. Preot Dumitru Stăniloaie, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2002).

În ascultare, Fecioara şi-a atins starea de mucenicie, starea de jertfă: “Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.“ (Psalmul 50,18).

Prin smerenia Sa, fecioara MARIA, ne-a dovedit de fapt marea Sa înţelepciune. Smerenia fiind o Scară spirituală, pe care urci şi te înalţi continuu. Fecioara MARIA smerindu-se cel mai adânc dintre oameni şi îngeri s-a înălţat mai presus de toţi la un loc.

Nevoinţa ascultării îl conduce pe om la înţelegerea Tainelor, la perceperea în el a Chipului lui Dumnezeu. Prin starea de duh a ascultării Fecioara MARIA şi-a deschis inima, şi-a îmbogăţit mintea şi şi-a desăvârşit fiinţa prin noua viaţă care a pătruns în sufletul Ei: trăirea isihastră sau lumea Luminii.

” Fără cultura adevăratei ascultări creştine, omul neapărat va rămâne un “ cerc închis “, pururea un nepricopsit înaintea feţei Dumnezeieştii nemărginiri. Oricât de “ cult” ar fi omul, fără experienţa ascultării evanghelice uşa către lumea cea lăuntrică rămâne puternic trântită, şi dragostea lui Hristos nu poate pătrunde şi umple cu Sine această lume.” (Arhimandrit Sofronie- Naşterea întru Impărăţiea cea Neclătită, trad. Ieromonah Rafail Noica, Ed. Reîntregirea , Alba-Iulia, 2003)

Fapta cea mai plăcută şi cea mai dorită de Fecioara MARIA era Rugăciunea. Tot timpul se înfrumuseţa cu podoabele smereniei, ale răbdării, ale cugetării, ale iubirii şi ale neprihănirii.

Fecioara MARIA este Arhietipul Rugăciunii, pentru că în inima Ei a stat inima Domnului în care a bătut Psaltirea Sfântului Duh.

” Rugăciunea este cel dântâi dar al lui Dumnezeu cu care se dobândesc toate darurile.”(Arhimandrit Arsenie Boca - Mărgăritare Duhovniceşti, Ed.Credinţa Strămoşească, Iaşi, 2002)

Viaţa duhovnicească a Fecioarei MARIA a crescut sub binecuvântarea Rugăciunii. Permanent a fost însetată şi flămândă de rugăciune. Hrănită cu toate preceptele Credinţei, însetată de cuvântul Profeţilor, MARIA primea în inima Sa minunată, mai întâi, inefabila rugăciune a Duhului Sfânt,care prisoseşte înţelepciunea dumnezeiască, ca icoană a refacerii dintru început în chip şi asemănare.

Făcându-şi chip din lumina Psalmilor, Fecioara MARIA a atins asemănarea Luminii.

” Psalmii ne educă, ne şi învaţă rugăciunea. Ei sunt rugăciune, dar sunt şi manual de rugăciune.” (Ieromonah Savatie Baştovoi- Puterea Duhovnicească a Deznădejdii, Ed. Reîntregirea, Alba-Iulia, 2005)

Psalmul naşte ascultarea, ascultarea naşte smerenia, iar împreună nasc înţelepciunea sau dragostea de Dumnezeu. Gândul smerit vine de la Dumnezeu şi Cuvântul, care a cunoscut frumuseţea smereniei ne întăreşte, revărsându-Şi izvorul de lumină peste lacrima care ne pecetluieşte fapta.

” Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.”(Matei 5,4)

Mângâierea este darul Mângâietorului.

Rugăciunea şi puritatea sufletului i-au adus Fecioarei MARIA cunoaşterea duhovnicescă şi desăvârşirea virtuţilor.

” Rugăciunea creştină trece prin mijlocirea lui Iisus dar nu se opreşte la El, nici la natura Lui dumnezeiască, ci merge mai departe către Tatăl, Care L-a trimis. Hristos Care ni se dă drept hrană, ca pâine, ne transformă progresiv în EL; El este ţâşnire de apă pentru setea noastră. Hristos nu se descoperă decât pentru a ne conduce la izvorul dumnezeiesc, adică la Tatăl. ” (Origen- Despre Rugăciune, trad. Mihai Vladimirescu, Ed. Herald, Bucureşti)

Fiecare creştin trebuie să înseteze de psalmi, fiindcă ei sunt hrana, căutarea, cunoaşterea, credinţa, aspiraţia, nădejdea, rugăciunea şi dragostea pentru Dumnezeu şi oameni.

Această sete şi hrană duhovnicească de psalmi să fie timpurie. Psaltirea trebuie să fie istoria universală a rugăciunii şi cartea de meditaţie a fiecăruia.

” Infierbântatu-s-a inima mea înăuntru meu şi în cugetul meu se va aprinde foc.” (Psalm 38,4).

Cugetând la frumuseţea spirituală şi duhovnicească a Fecioarei MARIA, sufletul nostru se înnoieşte de râvna apropierii de Dumnezeu, provocând ca o străfulgerare pocăinţa –metanoia (înnoirea minţii), îndulcindu-ne gustul de Dumnezeu: “Cât sunt de dulci limbii mele cuvintele Tale!” (Psalmul 118,103)

Fecioara MARIA a trăit rugăciunea ca pe cea mai înaltă nevoinţă duhovnicească. A trăit Răsăritul Luminii care nu apune niciodată: Răsăritul după Răsărit- Mila lui Dumnezeu pururea!

” Mila lui Dumnezeu este nume de obşte pentru toate darurile pe care le cerem de la Dumnezeu şi pe care El ni le dă nouă ” (Sfântul Nicodim Aghioritul – Războiul nevăzut, Ed. Buna Vestire, Bacău, 1996)

In Sfânta Sfintelor, Fecioara MARIA prin comtemplaţie şi-a supus trupul sufletului şi sufletul poruncilor lui Dumnezeu, dobândind comuniunea cu El. Mintea omului, care este icoana Creatorului, numai ea devine prin har dumnezeu (Micul dumnezeu), cunoscându-se şi cunoscându-L deplin.

” Se ocupa Născătoarea de Dumnezeu, cu rugăciunea neîntreruptă, numita rugăciune a minţii, şi a adunat mintea Ei în inimă. Şi scăpată de orice cugetare, distingea o nouă şi tainică cale spre ceruri, numita “ tăcere a minţii “…Ceea ce s-a întâmplat cu Născătoarea de Dumnezeu se întâmplă şi cu oamenii îndumnezeiţi.” (Mitropolit Hierotheos Vlachos – Psihoterapia ortodoxă, trad. Prof. Ion Diaconescu, Ed. Sophia, Bucureşti, 2001.)

MARIA este în acelaşi timp o regină a Frumuseţii - Izvorul Dorului absolut.

” Că a dorit Impăratul frumuseţea Ta, că El este Domnul Tău” (Psalmul 44,13).

Cu ochii ei mari, minunaţi, ca două steluţe dăruie de cer, îmbrăţişa întreaga Creaţie înfrumuseţată de har. Când mulţumea lui Dumnezeu, ridicându-şi privirea spre azurul divin, lumina ochilor ei, era mai curată decât razele soarelui, iar balsamul rugii se topea în glasul cel mai dulce, înmiresmând cele mai frumoase imne. Obraji ei străluceau, ochii ei străluminau bucuria şi toată fiinţa ei era pătrunsă de Iubirea care o făcea atotfrumoasă.

Soarele îmbujorat şi fascinat de uimire se reflecta pe hainele ei albe de mărgăritar şi MARIA părea o Icoană vie, în jurul căreia mâini nevăzute de îngeri ţeseau fire de aur.

Frumuseţea acestei privelişti îi fermeca fiinţa contopită în milostivire şi dragoste. Toate florile îşi plecau căpşoarele, cucernic, întrecute de mireasma şi strălucirea Celei mai frumoase flori: FLOAREA Darurilor Purităţii.

Niciodată curcubeul n-a fost mai frumos decât în privirea sublimă a MARIEI, luminată de iubirea dumnezeiască, care străbătea printre lacrimile ei candide până la cer.

Gândul ei, argint curat, cuvântul ca aurul nepreţuit şi fapta plină de miere, le oferea permanent Celui de Sus, ca pe o pioasă Rugăcine.

Impodobirea Fecioarei MARIA, scânteia în simplitatea ei monahală, deasupra tuturor Fecioarelor, Femeilor şi Mamelor omenirii.

Mâinile ei graţioase cu degetele lungi, delicate, aduceau binecuvântarea tuturor celor din jur. Chipul ei încadrat într-o faţă frumoasă şi pură ca de copil, radia soare şi căldură de Mamă iubitoare.

Imbrăcată în această neîntrecută frumuseţe dumnezeiască Fecioare Maria trăia plinătatea smereniei, unde se unduiau şi se oglindeau cele mai frumoase trăsături ale fiinţelor cereşti, care au pogorât vreodată pe Chipul ei de o Asemănare cu Dumnezeu. Graiul ei, ca o doină absolută, dăruia cuvinte preadulci, de o bunătate melodioasă de înger, care veselea, înduioşa şi tămăduia pe loc. In faţa frumuseţii ei, se posterneau toate privirile. Nimeni n-a avut deopotrivă egale, fizic şi spiritual, asemenea frumuseţe.

Dacă ne-ar îngădui, să adunăm într-un buchet smerit câteva din virtuţiile ei, am spune că Fecioara MARIA este pilda Ascultării celei mai de folos a lumii, prin smerenie şi-a pus temelie sfinţeniei, s-a împodobit cu modestia întruchipată, şi-a încins evlavia cu o răbdare infinită, din mireasma blândeţii şi-a tors mirul vieţii, din puritate şi-a împletit cunună cerească, prin milostenie şi-a făcut scară sufletului angelic, iar rugăciunea pioasă i-a rodit doldora în ţarina fără margini dragostea. Fecioara MARIA a înţeles că eul nostru este infinit şi că în acel centru existenţial al fiinţei noastre, numit inimă, sălăşluieşte Dumnezeu şi doar El, singurul, este Pecetea personalităţii noastre.

Cel mai frumos dar pe care l-a făcut Fecioara MARIA lui Dumnezeu este acela că s-a dăruit Lui, cu toată fiinţa sa, pe viaţă.

Dacă de la Naşterea până la Răstignirea Mântuitorului, Fecioara MARIA, apare ascultătoare cu chipul smerit şi pur, după slăvita Inviere a Fiului ei, şi a sa, se arată întru Asemănare, fără tăgăduire, întru slavă şi putere în Impărăţia veşnică, ca Stăpână şi Impărăteasă a Cerului şi a Pământului.

Fecioara MARIA a fost destinată de Providenţă ca Maică a Domnului şi, în mod implicit, a noastră.” Această naştere a lui Dumnezeu în făptura Sa, e de fapt o renaştere a omului, proces care a fost anunţat, pregătit şi care s-a desăvârşit apoi în istorie ”La plinirea vremii “ ” (Arhimandrit Arsenie Boca- Omul, zidire de mare preţ, Ed. Credinţa Strămoşească, Iaşi 2002)

Realitatea zămislirii şi naşterii Fiului lui Dumnezeu în Fiul Omului a adus omenirii o nouă generaţie de oameni, neamul preaales al lui Iisus Hristos - generaţia spirituală a Mântuitorului.” Buna Vestire ar trebui să însemne o ridicare reală, nu numai doctrinară, a căsătoriei la rangul de Taină şi deci cu roade capabile de Taină.” (Ibid)

Primind într-Însa LOGOSUL lumii, care se naşte de la Duhul Sfânt, Maica Domnului reface omul.” Primul Om refăcut e Iisus Fiul ei, şi toţi ucenicii lui Iisus; deci Ea e şi Maica Bisericii.” (Arhimandrit Arsenie Boca- Rostul Încercărilor, Ed. Credinţa Strămoşească, Iaşi, 2004)

Prin urmare, sensul existenţei şi al demnităţii noastre creştine este deopotrivă urmarea lui Iisus, dar şi a Maicii Sale.

Condiţia creerii omului de către Dumnezeu i-a conferit acestuia calitatea de fiu, calitate neacordată altor creaturi.Uzurpând calitatea de fiu, omul a fost salvat prin bunăvoinţa Providenţei, care a pregătit Întruparea Fiului, ridicând firea feminină, prin Fecioara MARIA, la cinstea supremă de Maică a lui Dumnezeu.

În Fecioara MARIA, natura feminină devine fără prihană şi naşte prin Duh pe CUVÂNTUL sau Înţelepciunea lui Dumnezeu, “…Care S-a făcut trup“ (Ioan 1,14). Prin Fiul lui Dumnezeu L-am cunoscut şi-L cunoaştem pe Preaînţeleptul Dumnezeu. Preacurata Fecioară, prin care S-a întrupat Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Ziditorul şi Mântuitorul nostru, ca să ne dăruiască viaţă veşnică, a fost (şi este) Scara pe care Dumnezeu S-a pogorât pe Pământ şi a devenit pentru noi aceeaşi Scară pe care ne suim la Cer.

“Înţelepciunea şi-a zidit Casă rezemată pe şapte stâlpi.” (Pilde 9,1) Tâlcuirea acestei pilde ne-a redat-o fidel Sfântul Ierarh Ioan Maximovici: “Iar Casa în care S-a sălăşluit Preaveşnica Înţelepciune la întrupare este tocmai Preacurata Fecioara MARIA.Stâlpii acestei Case sunt virtuţile Ei. De aceea, în icoane este reprezentată Înţelepciunea lui Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu pe tron, ca şi cum s-ar afla într-o clădire aşezată pe şapte stâlpi, care o închipuie pe Preacurata Sa Maică.Deasupra sunt şapte Arhangheli, de amândouă părţile, stau şapte Prooroci cu suluri de hârtie acoperite cu profeţii despre Maica Domnului, iar dedesubt sunt numele celor şapte virtuţi. Cifra şapte repetată de multe ori închipuie desăvârşirea duhovnicească a Preasfintei Fecioare.” (Sfântul Ioan Maximovici – Predici şi Indrumări Duhovniceşti, traducere Elena Dulgheru, Ed. Sophia, Bucureşti, 2001)

Toată plinătatea voii lui Dumnezeu şi a doririi Maicii Domnului s-a împlinit la ” Plinirea vrerii ” astfel,: “ Iar când a venit plinirea vrerii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din Femeie, născut sub Lege, ca pe cei de sub lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea.”(Galateni 4, 4-7)

Rene Laurentin precizează, în expresia lui Pavel, existenţa a patru idei, structurate două câte două:

” Născut din Femeie / ca să dobândim înfierea. Născut sub Lege / ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere.” (Rene Laurentin / Ermanno Toniola- “ Născătoarea de Dumnezeu în Sfânta Scriptură şi în Tradiţia Bisericii Răsăritene, Ed. Logos’94, Oradea, 1998)

Prin înfiere se indică înfierea spirituală iar prin Lege se arată chenoza (smerenia) LOGOSULUI.

Plinătatea Ascultării naşte plinătatea Credinţei creştine- Ortodoxia, plinătatea Ortodoxiei naşte Biserica, plinătatea Bisericii se află în Taina Dumnezeu - Om.

” Toată Evanghelia Dumnezeu-Omului Domnului Hristos poate fi adunată în câteva cuvinte, în următoarea a-tot-bună vestire: Mare este Taina bunei- credinţe (creştinătăţi): Dumnezeu S-a arătat în trup. (1 Timotei 3,16)…

Buna – vestire de temelie, şi în ea a-tot-bucuria de temelie, pentru toate lumile este aceasta: Dumnezeu-Omul Hristos este totul şi toate în toate lumile, şi în El Biserica.Iar a-tot-buna-vestire e aceasta: Biserica are drept Cap pe Hristos – Dumnezeu- Omul.”
(Sfântul Iustin Popovici- Biserica Ortodoxă şi Ecumenismul. Traducere Adrian Tănăsescu. Mănăstirea Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Petru –Vodă, Neamţ, 2002)

Frumuseţea MARIEI în Cuvinte prea alese.

” Bucură-Te, leagăn alb de iasomie,
Către care-n roiuri fluturii coboară,
Bucură-Te, raza stelei din vecie,
Şipot care curge lin cu apă vie,
Bucură-Te, Maică pururea Fecioară,
Dulcea mea, Marie.

Bucură-Te, floare fără de prihană,
Albă ca argintul nopţilor de vară,
Spicul cel de aur veşnic plin cu hrană,
Mirul care vindeci orice fel de rană,
Bucură-Te, Maică pururea Fecioară,
Dulcea mea, Icoană.

Bucură-Te, brazdă plină de rodire,
Munte sfânt în care s-a-ngropat comoară,
Bucură-Te, cântec tainic de iubire,
Clopot de chemare, cântec de mărire,
Bucură-Te, Maică pururea Fecioară,
Blândă fericire.

Bucură-Te, mărul vieţii care-nvie,
Pomul greu de roadă-n plină primăvară,
Bucură-Te, iarăşi, ţărm de bucurie,
Dintru care curge miere aurie,
Bucură-Te, Maică pururea Fecioară,
Sfînta mea Marie.
(Bucură-Te, Maică… - Zorica Lascu –Maica Teodosia, Poezii)

Duhul Sfânt prin gura profetului, cântă frumuseţea Miresei Sale MARIA:” Cât de frumoasă eşti Tu, draga Mea, cât de frumoasă eşti? Ochi de porumbiţă ai, umbriţi de negrele-ţi sprâncene, părul Tău turmă de capre pare, ce din munţi, din Galaad coboară..

Dinţii Tăi par turmă de oi tunse, ce ies din scăldătoare…

Cordeluţe purpurii sunt ale tale buze şi gura Ta-I încântătoare. Două jumătăţi de rodii par obrajii Tăi sub vălul Tău cel străveziu.

Gâtul Tău e turnul lui David…

Cei doi sâni ai Tăi par doi pui de căprioară, doi iezi care pasc printre crini.

Cât de frumoasă eşti Tu, draga mea, şi fără nici o pată.

Cât de dulce, când dezmierzi, eşti Tu sora Mea Mireasă; şi mai dulce decât vinul este Mângâierea Ta. Si mireasma Ta plăcută este mai presus de orice mir.

Ale Tale buze mir izvorăsc, Iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba Ta; mirosul îmbrăcămintei Tale e mireasmă de Liban…

Cine-I Aceasta, care ca zarea străluceşte şi ca luna-I de frumoasă, ca soarele-I de luminoasă şi ca oastea de război temută? (Cântarea Cântărilor 4,1-7,10-11;6,10).

Regele Prooroc David o vede majestoasă pe Tronul dumnezeirii: “Stătut-a Impărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită şi prea înfrumuseţată”. (Psalmul 44,11).

Apostolul şi Evanghelistul Ioan ne-o arată împodobită în lumină: “Si s-a arătat pe cer un semn mare: o Femeie înveşmântată cu soarele şi luna era sub picioarele ei şi pe cap purta cunună din douăsprezece stele.” (Apocalipsa 12,1)

Sfântul Dionisie Areopagitul, încreştinat de Apostolul Pavel, a avut fericirea să o vadă pe Maica Domnului: “Mărturisesc înaintea lui Dumnezeu,că îmi părea cu neputinţă ca cineva afară de Dumnezeu să fie atâta de plin de frumuseţe şi de dumnezeiască putere şi slavă şi dar! Nimeni din oameni nu poate să înţeleagă ceea ce am înţeles eu, când am văzut cu ochii mei pe cea mai frumoasă dintre toate femeile din lume şi mai înfrumuseţată decât toate puterile cereşti, pe Maica Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos, şi mărturisesc înaintea oamenilor şi a lui Dumnezeu care s-a născut dintr-însa, că dacă n-aş fi cunoscut pe Dumnezeu şi luminata învăţătură, atunci aş fi socotit-o pe Preasfânta Fecioară MARIA ca pe Insuşi Dumnezeu”. (Viaţa, Urmarea şi Psaltirea Maicii Domnului- Mama Noastră. Ed. “Lumină din Lumină”. Bucureşti, 2005)

Sfântul Ignatie Teoforul plin de smerenie şi de bunăcuviinţă ne lasă următoare mărturie:”Chipul ei cel dinafară arăta desăvârşirea cea dinlăuntru, bunătatea, smerenia şi întreaga înţelepciune. Da, noi toţi ştim că Mama lui Iisus este plină de Har şi împodobită cu cele mai frumoase virtuţi în sufletul ei,şi cât mai adevărat şi mai neajuns între oameni. Se spune că în prigoniri, ea era totdeaunea veselă şi în sărăcie nu se scârbea, şi pe cei ce o supărau nu numai că nu se mânia, ci încă bine le făcea şi le răspundea cu mare bunătate şi blândeţe. Intotdeauna era blândă cu cei săraci şi-i ajuta, pe toţi cu ce putea, şi îndeosebi pe cei smeriţi pentru că ea singură era plină de smerenie şi de dragoste sfântă”. (Ibid.)

Sfântul Ambrozie, Arhiepiscopul Milanului, inspirat de scrierile Sfântului Ignatie Teoforul, afirma:”Ea era fecioară nu numai cu trupul, ci şi cu sufletul, şi cu mintea, şi cu întreaga fiinţă,ceea ce este greu de găsit la toate fecioarele lumii chiar”. (Ibid.)

Sfântul Epifanie se apleacă mai profund asupra chipului Fecioarei MARIA spunându-ne: “Statura Fecioarei MARIA era de talie mijlocie. Culoarea părului îi era gălbuie şi foarte plăcut şi atârna pe sub acoperământul capului ei. Culoarea feţei ei era ca bobul de grâu când dă în copt bine. Ochii îi erau limpezi şi nu se ştie ce culoare aveau nici până în ziua de astăzi. S-ar putea spune că erau ca măslina coaptă. Sprâncenele ei erau în oarecare mlădiere şi foarte minunate. Nasul lungăreţ, buzele trandafirii care dăruiau o dragoste sfântă şi graţie îngerească”. (Ibid.)

Sfântul Efrem Sirul- Harfa Duhului, cel mai mare poet al Bisericii vechi, n-a precupeţit nici o clipă în care să nu o slăvească pe Mângâietoarea noastră: ” Toate veştile cele bune debarcă în portul rugăciunii. Cea mai mare dintre veştile cele bune, pricină a toată bucuria, MARIA a întâlnit-o în rugăciune şi a zorit cu bucurie în întâmpinarea ei” (Sfântul Efrem Sirul-Imnele Naşterii şi Arătării Domnului. Traducere diac. Ioan I. Ică jr. Editura Deisis. Sibiu, 1999)

Omagiul MARIEI adus de Apostolul Pavel, i-a prilejuit Sfântului Ioan Gură de Aur să exclame încântat:” Cum este aceasta? O femeie este din nou încoronată şi declarată biruitoare! Bărbaţii sunt din nou făcuţi de ocară. Sau, de fapt, nu suntem dezonoraţi, ci mai degrabă onoraţi”. (David C. Ford- Bărbatul şi Femeia în viziunea Sfântului Ioan Gură de Aur.Trad. Luminiţa Irina Niculescu. Ed. Sophia, Bucureşti, 2004)

Sfântul Grigorie de Nazianz, în Cuvântul XXII la Bunavestire , zice: ” Fecioara MARIA, când a fost făcută de Dumnezeu, a trecut dincolo de firea legii, iar când a născut pe Dumnezeu a trecut dincolo de legea firii.” (Arhim. Daniil Tudor, op.cit.)

Sfântul Grigore Palama, vede în Fecioara MARIA expresia frumuseţii desăvârşite: “Vrând să izvodească un chip al frumuseţii absolute şi să arate în mod vădit îngerilor şi oamenilor puterea artei Sale, Dumnezeu a făcut-o într-adevăr pe MARIA Atot-frumoasă. A reunit în ea frumuseţile parţiale, pe care le-a împărţit celorlalte făpturi…, a făcut din ea un amestec al tuturor desăvârşitelor împliniri dumnezeieşti, îngereşti şi omeneşti, o frumuseţe sublimă care împodobeşte cele două lumi, ridicându-se de la pământ la cer, trecând chiar dincolo de acesta din urmă.” (Sf. Grigore Palama- In dormitionem, P.G. 157, 468, AB.)

In rugăciunea sa “Verbum caro factum est, magna pulchritudo” (Cuvântul trup S-a făcut preamărită frumuseţe), Fericitul Augustin, elogiază şi cântă măreţia MARIEI:
“Degete de îngeri uşoare ca nişte visuri au ţesut cu raze de stele această mare Frumuseţe. Câtă slavă, să ne urcăm atât de mult încât să ne înrudim cu Prea Sfânta şi mai presus de fire Treime, dând noi Fiică Tatălui, Maică Fiului şi Mireasă Preasfântului Duh” (Arhim. Daniil Tudor-Scrieri I, Ed. Christiana, Bucureşti, 1999)

Ieroschimonahul Mucenic Daniil Tudor, care i-a compus Fecioarei cel mai frumos Acatist, inspirat de Zorile Dalbe ale Cântării Cântărilor, motiva:
“Intr-adevăr asemănarea cât de mare este între Fecioara şi Zori. Aşa cum în poarta strălucitoare a preamăreţului răsărit se iveşte în dalbă înveşmântare vestitoarea soarelui, Alba dimineţii, zorile cele purtătoare de lumină cu degete de trandafiri, aşa în mistic răsărit se iveşte şi porfirogeneta Impărăteasă a stelelor, preacurata Fecioară, din pântecele sfinţit al dumnezeieştii sale maici.” (Ibid.)

In “Şoaptele Ingerilor”, marele poet al Crucii, Vasile Militaru, aduce o sublimă închinare Maicii Preacurate:
“Maică Preacurată pururea Fecioară,/ Floare miresmată, lumii`ntregi Comoară,-/ Oare cu ce floare,-/ Flori ce toate pier,-/ Să Te-asemăn oare,/ Când Tu eşti din Cer?” (Vasile Militaru –Soaptele Ingerilor şi Poemele Nemuriri. Ed. “Lumină din Lumină”. Bucureşti, 1995)

Din Simfonia Luminii, imnul lui Ernest Bernea ne lasă mireasma MARIEI:
“Maria e un nume ce cântă…Maria a rămas între oameni; joacă merele de aur de-asupra leagănului, clădeşte sufletul mamelor întristate, stă cu noi la masă, deschide petalele trandafirilor seara, la rugăciune. MARIA e un nume de Icoană.” (Ernest Bernea - Lumini în Necunoscut. Ed. Timpul. Iaşi, 2000).

Arhimandritul Arsenie Boca, care a primit la naştere ochii Fecioarei, îi vede frumuseţea nu în trup, ci în lumina care o înfăşoară:
“Maica Domnului este Crinul neamului omenesc.” (Părintele Arsenie Boca – Mare Indrumător de Suflete din Secolul XX, Ed. Teognost. Cluj- Napoca, 2002)

Maica Teodosia de Vladimireşti, marea poetă mistică, a tors din sufletul ei daco-român, imn de Bucurie Maicii Milosârde: “Tu, MARIE, Prea Curată, cel mai dulce dintre nume,/ Trandafir crescut în taina florilor de peste lume,/ Tu revarsă-ţi lin mireasma cea de sfântă curăţie,/ Cum n-a fost mireasmă-n lume, şi cum nici n-o să mai fie.” (Zorica Laţcu- Teodosia- Poezii. Ed. Sophia. Bucureşti, 2000).


Buna-Vestire se constituie pe bună dreptate într-o adevărată „Teofanie”, o arătare a lui Dumnezeu cel unul în fiinţă şi întreit în persoane, o teofanie continuată apoi la Botez şi la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului. Ea este o pregustare a Cincizecimii Rusaliilor, o arvună a venirii în lume a Duhului Sfânt.

Maria „cea plină de har” ca Eva cea nouă, este „steaua care arată Soarele”, „raza zilei celei de taină”, „cheia împărăţiei lui Hristos” şi „Maica Mielului şi a Păstorului“, cum o numeşte Imnul Acatist.

Dacă Eva a adus în lume blestemul, Maria a adus binecuvântarea,

dacă Eva a adus în lume moartea, Maria a adus viaţa cea adevărată,

dacă Eva s-a făcut pricină a căderii, Maria, prin ascultare şi smerenie, a devenit pricină a binecuvântării.

„Prin Eva a venit moartea, iar prin Maria, Viaţa” - spune fericitul Ieronim.

Ascultarea Mariei desfiinţează neascultarea Evei, prin aceasta Sf. Fecioară devine o a „doua Evă”, iar Fiul ei „al doilea Adam”.

Să răspundem şi noi cu smerenie, asemenea Sf. Fecioare Maria, la toate chemările de sus pe care ni le face nouă Dumnezeu şi, acceptându-le cu bucurie, să fim conştienţi de faptul că Dumnezeu Se foloseşte şi de noi, ca instrumente ale voii Sale, în viaţa noastră şi mai ales a semenilor noştri.

Se cuvine apoi, într-o zi ca aceasta, să devenim şi noi vestitori ai vieţii celei noi, ai bunei-voiri între oameni, ai iertării şi ai păcii venite nouă în lume prin Buna-Vestire.

Să o fericim „împreună cu toate neamurile” pe Maica Domnului „cea binecuvântată între femei”, şi să o rugăm să ne izbăvească pe noi şi pe întreaga lume de toate nevoile, ca să-i strigăm împreună cu Îngerul, cu Biserica şi cu întreaga creştinătate:

„Bucură-te Mireasă pururea Fecioară!”.

miercuri, 19 martie 2008

Parfumul amintirilor

Am preluat aici raspunsul pe care l-am postat pe blogul Corinei Cretu, la articolul intitulat "Amintiri, amintiri", al carui parcurgere mi-a produs o emotionanta aducere aminte a timpurilor copilariei si adolescentei, comune celor din generatia anilor '70.
Asa este, Corina, acele vremuri au un farmec aparte, pentru ca au fost viata noastra, traita cu entuziasmul si candoarea copilaresc-adolescentina. Pentru ca apartinem aceleiasi generatii, probabil un an-doi in plus sau in minus, impartasesc intru totul crampeiele de amintiri evocate de tine si de Sorin Platon.
Mai pastrez si acum snururile de comandant de detasament (cel galben) si de loctiitor de comandant de unitate (cel albastru deschis), cred ca pe undeva mai am si cravata de pionier cu inelul de plastic transparent, probabil neinstrainate din reflexul conservarii amintirilor prin diverse obiecte-simbol si din pornirea involuntara de a le arata fetitei mele cand va creste mai mare si va putea intelege rostul unor insemne scolaresti.
Imi amintesc cu emotie nerabdarea cu care asteptam sa vina Duminica, ca sa privesc la pranz un nou episod de 10-15 minute cu Ciocanitoarea Woody si putin mai tarziu, noi peripetii din serialul "Linia maritima Onedin" sau seara de Luni pentru serialul englezesc Poldark.
Pe la 10 ani am vazut prima data "Toate panzele sus!" si "Mihail, caine de circ" sau "Fram, ursul polar" si "Pistruiatul".
Ulterior, am citit cu multa placere si cartile dupa care s-au facut aceste ecranizari.
Mai tarziu, prin clasa a X-a de liceu m-am grabit sa prind bilete la cinematograful Patria ca sa vad "Declaratie de dragoste" cu Teodora Mares si Adrian Paduraru, film continuat inspirat cu "Liceenii", considerat super productia acelor ani cenusii.
Mai stiu ca in clasele primare aveam abonament la revista "Cutezatorii" pe care o citeam pe nerasuflate sau in timpul anilor de liceu, la revista "Ramuri", editata de liceul unde invatam.
"Singur pe lume" de Hector Malot am citit-o prima data in clasa a V-a si apoi am dat-o cu imprumut celor apropiati, precizandu-le clar si raspicat sa aiba grija sa nu deterioreze in nici un chip cartea.
Ma bucur ca ai lansat aceasta provocare spre amintirea unor timpuri apuse, dar atat de vii in sufletele noastre.
Nu este cazul sa-ti umbreasca bucuria anumite pareri cu accente critice expuse in comentariul de mai sus, mereu in viata vom intalni oameni care vor cu incapatanare sa innoate impotriva curentului.
In viata trebuie sa ne facem timp pentru toate: pentru studiu, pentru prieteni, pentru politica, pentru amintiri, pentru tot ce ne implineste.
Facultatea de Cibernetica m-a invatat ca trebuie sa mentinem permanent un echilibru intre diferitele subsisteme cu care interactionam, reglat la nevoie prin mecanismele de feed-back :)

luni, 10 martie 2008

Poftiti la concert !


Concert Alphaville la Arenele Romane din Bucuresti

Alphaville va concerta peste aproximativ o luna la Arenele Romane din Bucuresti, pe data de 12 aprilie 2008, incepand cu orele 20.00.
Alphaville a mai cantat in Romania si cu ocazia spectacolului de Revelion 2007-2008, organizat la Romexpo.
Sa ne grabim sa procuram bilete ! Numaratoarea inversa a inceput !


ALPHAVILLE - FOREVER YOUNG (1984)


Let's dance in style, lets dance for a while
Heaven can wait we're only watching the skies
Hoping for the best but expecting the worst
Are you going to drop the bomb or not?

Let us die young or let us live forever
We don't have the power but we never say never
Sitting in a sandpit, life is a short trip
The music's for the sad men

Can you imagine when this race is won
Turn our golden faces into the sun
Praising our leaders we're getting in tune
The music's played by the mad men

Forever young, I want to be forever young
Do you really want to live forever, forever and ever
Forever young, I want to be forever young
Do you really want to live forever? Forever young

Some are like water, some are like the heat
Some are a melody and some are the beat
Sooner or later they all will be gone
Why don't they stay young

It's so hard to get old without a cause
I don't want to perish like a fading horse
Youth's like diamonds in the sun
And diamonds are forever

So many adventures couldn't happen today
So many songs we forgot to play
So many dreams swinging out of the blue
We let them come true

Forever young, I want to be forever young
Do you really want to live forever, forever and ever
Forever young, I want to be forever young
Do you really want to live forever, forever and ever

Forever young, I want to be forever young
Do you really want to live forever?


ALPHAVILLE - BIG IN JAPAN


Winters cityside
Crystal bits of snowflakes all around my head and in the wind
I had no illusions
That Id ever find a glimps of summers heatwaves in your eyes
You did what you did to me, now its history I see
Heres my comeback on the road again
Things will happen while they can
I will wait here for my man tonight, its easy when your big in japan

When your big in japan, tonight
Big in japan, be tight, big in japan where the eastern seas so blue
Big in japan, alright, pay, then Ill sleep by your side
Things are easy when youre big in japan, when youre big in japan

Neon on my naked skin
Passing silhouettes of strange illuminated mannequins
Shall I stay here at the zoo
Or shall I go and change my point of view for other ugly scenes
You did what you did to me, now its history I see...
Things will happen while they can
I will wait here for my man tonight, its easy when youre big in japan

Gold/1979

sâmbătă, 8 martie 2008

Sa renastem impreuna cu primavara !

Trebuie sa marturisesc ca o perioada de timp s-a instaurat o anumita stare de acalmie in mijlocul acestor pagini de blog, provocata probabil de tavalugul de metamorfoze interioare prin care fiecare dintre noi trece o data cu sosirea fiorilor placut racorosi si proaspeti ai primaverii.
Am citit intre timp multe articole pe diferite bloguri si am apreciat ravna consecventa a "confratilor" mei de blog de a trata multitudini de teme si subiecte de interes, fie el politic, economic, social sau din domeniul culturii.
Raman insa la convingerea ca dincolo de orice alta provocare informationala, trebuie sa facem fata unei alte provocari exterioare, cat se poate de reala si de prezenta langa fiecare dintre noi si pe care in nici un chip nu o putem ignora sau subestima:
venirea la domnie a regatului Primaverii.
Si inainte de a incerca sa devenim imuni la manipularea toxica din politica si din presa sau de orice natura ar fi ea, sa ne lasam totusi manipulati pozitiv si constructiv de farmecul primaverii, de urmele pasilor ei tineri si capriciosi prin viata noastra, mereu alta cu fiecare an prin care trece.
Sa ne inconjuram de miresmele crude si de bogatia coloristica ale minunatelor flori din aceste zile, fie ca ele se numesc branduse, irisi, viorele, frezii, zambile, lalele sau orhidee.
Eu voi scalda in lumina si dragoste, alaturi de "veteranele" plantute de apartament, si noua violeta la ghiveci, de un intens mov victorian, pe care am primit-o azi in dar.
Si pentru ca inca mai este ziua de 8 Martie, adresez un cald si sincer "La Multi Ani !" tuturor fiicelor Evei cu care mi-am intersectat pana acum existenta.


Eu cred că suntem un popor vegetal,
De unde altfel liniştea
În care aşteptăm desfrunzirea?
De unde curajul
De-a ne da drumul pe toboganul somnului
Până aproape de moarte,
Cu siguranţa
Că vom mai fi în stare să ne naştem
Din nou?
Eu cred că suntem un popor vegetal-
Cine-a văzut vreodată
Un copac revoltându-se?


Ana Blandiana - "Eu cred"

Pretty Woman (1990) starring Richard Gere, Julia Roberts and Hector Elizondo

OH PRETTY WOMAN - ROY ORBISON - 08/10/1964
3 weeks at #1 - 18 weeks on chart


Pretty woman, walkin' down the street
Pretty woman the kind I like to meet
Pretty woman I don't believe you, you're not the truth
No one could look as good as you, mercy

Pretty woman won't you pardon me
Pretty woman I couldn't help but see
Pretty woman that you look lovely as can be
Are you lonely just like me

Pretty woman stop awhile
Pretty woman talk awhile
Pretty woman give your smile to me
Pretty woman yeah, yeah, yeah
Pretty woman look my way
Pretty woman say you'll stay with me
Cuz I need you, I'll treat you right
Come with me baby, be mine tonight

Pretty woman don't walk on by
Pretty woman don't make me cry
Pretty woman don't walk away, hey, OK
If that's the way it must be OK
I guess I'll go on home, it's late
There'll be tomorrow night, but wait
What do I see
Is she walkin' back to me
Yeah, she's walkin' back to me
Oh, oh, pretty woman


Roy Orbison - Oh Pretty Woman