Omul care este stăpân pe el însuşi, cel ce merge pasul cuceritor al adevărului şi aduce cu el o lume mai bună, alungând îndoiala şi moartea, omul acesta se bucură foarte rar de aleile grădinilor cu flori. Purtător de forme şi sensuri noi, el stăruie într-un climat neprielnic. Şlefuitor de diamante ale spiritului, omul acesta nu-şi părăseşte vocaţia, nici calitatea sa de inspirat. Încercările de tot felul îl definesc mai mult, il purifică şi îl înalţă către o zonă de lumină, pentru marele banchet spiritual.
A fi superior înseamnă astăzi a fi situat pe treaptă socială înaltă. Acesta este semnul cel mai obişnuit al superiorităţii. Pentru cei dedaţi artelor şi ştiinţelor, adică pentru intelectuali, a fi superior înseamnă a fi inteligent şi instruit.
Adevărata superioritate, aceea a valorilor morale, este cu totul ignorată astăzi. Dacă se mai află printre noi vreun om superior în acest sens, îl privim cu milă ca pe o fiinţă sărmană, ca pe un naufragiat pe marea zbuciumată a vieţii.
Superioritatea înseamnă depăşire, înseamnă a avea însuşiri de conţinut. Ceva este superior când a trecut în cuprins altceva, este superior când are însuşiri creatoare, când este deasupra în înţelesul moral, nu social.
A fi superior cuiva înseamnă a-l întrece în dragoste, în libertate, în înţelegere ca act moral complex, în putere de jertfă, a-l întrece adică în bogăţie spirituală.
Dar pana la atingerea acestui stadiu inalt al devenirii personale sa nu uitam nici un moment de cele cinci talente pe care trebuie să le dezvoltam şi să le stăpânim pentru a păstra controlul asupra oricărei situaţii: sincronizarea, aptitudinile, unitatea, prudenţa şi curajul. Sincronizarea necesită răbdare. Aptitudinile cer studiu şi practică susţiunute. Prudenţa implică umilinţă şi cuget. Unitatea necesită armonie şi sacrificiu, iar curajul presupune hotărârea de a învinge frica. Acestea sunt semnele înţelepciunii adevărate!
(Ernest BERNEA - "Cel ce urcă muntele"/"Indemn la simplitate")
"Melcul jinduia
s-ajungă undeva...
pe sus!
Uşor de spus,
dar greu de înfăptuit.
Şi-atunci a ochit
un loc de minune,
sus... pe un stâlp
de înaltă tensiune.
Şi a pornit anevoios,
târându-se pe jos,
agale,
lăsând în urmă bale!
Şi ce-şi pusese în gând,
tot perseverând,
reuşi
într-o zi!
Dar abia instalat
s-a prăbuşit carbonizat,
electrocutat!
MORALA?
Nu râvni responsabilitate
Dacă n-ai deloc cunoştinţe...
adecvate!"
(Ion LUCIAN - "Melcul")
