joi, 12 martie 2009

Tandreţea tăcerii... prezenţă vie sau mit spulberat?

Mai rămâne loc şi pentru puţina tandreţe în lumea aceasta şovăitoare? Cu siguranţă nu între relaţiile dintre automobilişti, dintre opozanţi ş partizani ai partidelor sau între suporterii rivali ai echipelor de fotbal.

Nici vorbă să lăsăm fiorul tandreţii in seama nostalgicilor şi resemnaţilor...

Daca ne uitam cu luare aminte in jurul nostru, regasim tandretea tacuta in natura, revarsandu-se generos printre fiintele necuvantatoare si blande, cu sufletul curat.

Regasim tandretea in plimbarile prin parcuri, intre mama si copilasul sau, strans cu multa grija si caldura la piept, intre tinerii purtati de vartejul primei iubiri.

Există, dupa cum spun sociologii, două feluri de tandreţe: una solară, activă, înzestrată cu dominare, performanţă, competiţie, iar cealaltă lunară, caracterizată prin pasivitate, moliciune, drăgălăşenie.

Tandretea se împărtăşeşte între copii, bătrâni, adulţi, necuvantatoare, in lumea plantelor. Putem regăsi tandreţea tacuta în privire, atitudine, în peisaje. A accepta izbucnirile de tandreţe este sinonim cu a iubi viaţa.

"Dacă înlături iubirea şi tandreţea, dispare tot farmecul vieţii" era de parere Cicero.

"Tandreţea tăcerii în liniştea serii
O simt, o admir ca pe o pară
Cu gustul mierii de primăvară, din Mai..
Mâncată în taină.

Tandreţea tăcerii
E-n liniştea ta şi a mea
De culoarea serii -
Sclipitoare şi luminată de stele,
Ce clipocesc duios între ele.

Dar uneori -
tandreţea tăcerii-
E ca:
Strigătul verii,
Şoapta primăverii
Sau îmbrăţişarea iernii,
Strivită de o singură zi
Incredibilă şi nefastă."


(Valerian Ciobanu)

Oare tandretea va mai figura printre favoritele linistii sufletului nostru? Sau ii vor ingheta impulsurile, alungata de moda incisivitatii, a gesturilor agresive? Voi ce credeti, v-ati mai intalnit cu ea sau o considerati o specie rara, pe cale de disparitie?

miercuri, 11 martie 2009

Demers de suflet: Biblioteca Nationala a Romaniei isi cauta casa!

Biblioteca Nationala a Romaniei se afla pe locul doi in Europa, dupa Franta, ca numar de volume detinute. Din pacate aceste capodopere sunt tinute in momentul de fata intr-un beci care nu are nici macar curent electric. Aceste lucrari istorice ar trebui tinute in incaperi cu atmosfera controlata. Nu e nevoie de mult efort deoarece exista in centrul Bucurestiului o cladire destinata Bibliotecii care asteapta de 18 ani sa fie terminata pentru ca institutia sa se poata muta la ea "acasa".

Trebuie sa se treaca peste toata birocratia aceasta si peste incapatanarea celor ce au puterea in mana pana nu e prea tarziu, deoarece pe zi ce trece aceste comori literare se degradeaza. Este o lupta impotriva timpului. Trebuie sa se actioneze cat mai repede.


Autor: Iacubovici Ilariu Constantin

Semneaza PETITIA aici

P.S. Va rog sa cititi, semnati si transmiteti mai departe petitia. Va ia doar cateva minute. Poate cineva de la Guvernul BOC se va sesiza. Va multumesc din suflet. Cu stima, Pescarusul Argintiu

"Minunea cartii nu e atat minunea in sine de a comunica gandul si simtirea noastra semenului nostru de departe, semenului nostru din alt veac si dincolo de moarte, ci acel rar privilegiu, pe care eu l-as numi divin, de a trai prin adevar si sinceritate".

Mihail SADOVEANU
UPDATE. Cu totul intamplator, navigand pe blogul unei prietene care m-a invitat sa-i parcurg o postare din trecut, am descoperit ca au existat initiative in virtual, pe bloguri, in legatura cu S.O.S-ul acestei actiuni culturale.
Daca doriti, puteti citi aici, acasa la INCERTITUDINI, despre importanta solidaritatii noastre, a celor care le pasa de soarta acestui pilon urias al culturii.

luni, 9 martie 2009

Misterul celor opt artefacte inexplicabile...

Din cand in cand, arheologii fac descoperiri uluitoare, care dezvaluie faptul ca una sau alta dintre civilizatiile stravechi foloseau uzual instrumente sau tehnologii „inventate" in secolul XX.
Iata cateva artefacte care, conform cronologiei unanim acceptate, nu ar fi avut cum sa existe inainte de a… exista.


1. COMPUTERUL ANTIKYTHERA, un procesor de 2.085 de ani

In anul 1900, resturile unui bizar instrument mecanic au fost recuperate de pe epava unei corabii antice, esuata la cativa kilometri de insula Creta. Artefactul consta intr-un complicat sistem de roti de bronz (trei s-au pastrat pana astazi) si cadrane de sticla fixate intr-un cadru de lemn. Analiza cu raze X a relevat faptul ca instrumentul fusese creat in anul 80 i.Hr., iar reconstituirea sa i-a dezvaluit functionalitatea – aceea de veritabil „computer" astronomic, care putea indica, in functie de ora si de zi, pozitia exacta a Soarelui, a Lunii si a tuturor planetelor din sistemul solar. Desi se stie ca grecii erau buni astronomi, nici o informatie de ordin istoric pastrata de la ei nu semnaleaza existenta unei masinarii atat de sofisticate.

2. AVIONUL EGIPTEAN, un Concorde la anul 200 i.Hr.

In anul 1898, intr-un mormant din Saqqara, Egipt, un explorator descoperea o ciudata macheta din lemn a unui obiect cu aripi. Cum la acea vreme avionul nu fusese inventat, cercetatorii au considerat artefactul drept reprezentarea unei pasari si l-au facut „uitat" intr-un muzeu din Cairo. In 1972, arheologul Kalil Messiha a dat intamplator peste macheta si a ramas socat de formele sale aerodinamice si de curbura aripilor, identica celei a unui avion Concorde. In plus, Messiha a facut legatura intre aceasta macheta si mai multe schite ciudate descoperite tot la Saqqara, ajungand la concluzia ca egiptenii planuiau, inca din secolul al II-lea i.Hr., construirea unui obiect zburator.

3. CRANIUL MITCHELL-HEDGES, sculptura maiasa cu laser

Acest craniu de cristal a fost modelat de maiasi in urma cu aproximativ 1.000 de ani. Analize complexe, efectuate de catre cercetatorii de la laboratoarele Hewlett Packard din California, arata ca artefactul a fost cioplit cu mare migala in sensul invers al axei naturale a cristalului – operatie imposibil de realizat fara ajutorul razelor laser. In plus, craniul are proprietati optice uluitoare, lumina focalizandu-se dinspre ceafa catre orbite. Unui sculptor din ziua de azi i-ar fi imposibil sa creeze acest efect in lipsa realizarii prealabile a unui model 3D al sculpturii, pe care sa-l urmeze, apoi, la micrometru, in manopera.

4. CIOCANUL LONDONEZ, unealta de dinaintea istoriei

Acest ciocan din fier cu coada de lemn a fost descoperit de o echipa de arheologii americani si britanici in 1936, pe un santier arheologic de la marginea Londrei (Kimball County, Nebraska, SUA). Unealta era incastrata intr-o roca veche de 400 de milioane de ani, iar testele efectuate asupra sa au relevat faptul ca a fost faurita in urma cu 500 de milioane de ani. De mentionat ca fierul ciocanului este mult mai pur decat oricare alt fier produs prin tehnologiile moderne.

5. HARTA LUI PIRI REIS, Pamantul turcului

Piri Reis a fost un marinar turc care, in 1513, a desenat o harta a Africii, a Americilor si a Antarcticii. In 1929, cand a fost regasita, harta turcului a facut mare valva: oficial, Antarctica fusese descoperita abia in 1818. Ceea ce este si mai bizar la aceasta harta este faptul ca Piri Re'is – dupa cum dovedesc reconstituiri de ultima ora – a cartografiat fidel Antarctica asa cum arata aceasta inainte de a fi acoperita de zapada. Mai precis, in urma cu 6.000 de ani.

6. DESENELE DE LA NAZCA, un balon cu indieni, acum 2.000 de ani

Desenele au fost descoperite in anul 1930, cand aviatia SUA a inaugurat doua linii comerciale care survolau pampa peruana. Se pare ca acestea au fost realizate in perioada de inflorire a civilizatiei Nazca (300 i.Hr. - 600 d.Hr). Acoperind o suprafata de 450 de kilometri patrati, desenele de la Nazca infatiseaza diverse plante si animale. Cele mai mari reprezentari ajung la 200 de metri lungime. Printre acestea, apar si unele figuri ciudate, numite de cercetatori geoglife. In vreme ce comunitatea stiintifica este rezervata in privinta utilizarii geoglifelor, unii entuziasti afirma ca ele ar fi harti astronomice sau puncte de reper pentru OZN-uri (teorie speculata si in filmul "Semne" din 2002). Indiferent la ce au folosit, desenele de la Nazca n-ar fi putut fi realizate decat printr-o coordonare venita de foarte sus, cel mai probabil din balon (care, la vremea respectiva, evident, nu era „inventat").

7. ORASUL NAN MADOL, misterioasa asezarea de pe reciful de corali

Datarea cu carbon-14 arata ca orasul Nan Madol a fost construit intre anii 200 i.Hr.- 800 d.Hr., pe un recif de corali din Micronezia, din aproximativ 250 milioane de tone de blocuri bazaltice. Asezarea se intindea pe o suprafata de aproximativ 18 kilometri patrati si era formata din peste 100 de insulite artificiale unite prin viaducte. Nimeni nu poate explica felul cum au fost transportate acolo blocurile de bazalt si nici cum a fost construit orasul. Pentru ridicarea lui Nan Madol, azi ar fi nevoie de zeci de macarale gigantice.

8. ZIDURILE SACSAYHUAMAN, precizie incasa de secol XX

3 ziduri concentrice, lungi de 360 de metri si inalte de sase, au fost construite, in secolul al XVI-lea, in jurul fortaretei incase Sacsayhuaman din Cuzco, Peru. Ele au fost ridicate din imensi bolovani de calcar, cantarind aproximativ 300 de tone fiecare. Incasii nu au folosit mortar pentru a fixa bolovanii, dar acestia sunt atat de bine asezati unul peste altul, incat nu se poate strecura intre ei nici macar o lama de cutit. Cum au reusit incasii sa construiasca un asemenea ansamblu cu tehnologiile secolului al XVI-lea ramane un mister.

Voi ce credeti despre aceste artefacte cat se poate de palpabile? Sunt executii veridice, din epoci istorice stravechi sau sunt "lucrate" abil, si deci falsuri?

duminică, 8 martie 2009

Tuturor Doamnelor inimilor noastre, LA MULTI ANI!


Mama, doar mama - Corina Chiriac

"Mama" - Lyudmila Gurchenko, Lulu Mihaescu 1976

Mama - Pompilia Stoian

Tol and Tol - Corina Vamvakari - Eleni

vineri, 6 martie 2009

Farmec, stil, rafinament, eleganta si mister = FEMINITATE


O femeie elegantă este în mod suveran şi în toată demnitatea cuvantului, o doamnă ce îşi poartă eleganţa cu graţia şi indiferenţa împlinirii şi a absolutului.

Cochetăria unei femei este talentul de a-i face pe cei din jur să se simtă bine în preajma şi în prezenţa ei. A crea o atmosferă plăcută şi destinsă care să-l scoată pe fiecare din starea de stinghereală şi închidere în sine. A reuşi să-i dea încredere în faptul că e privit cu bunăvoinţă şi încurajat să se manifeste.

Femeia, acest mister ce creează Universul. O întalnim peste tot: femeia-mamă, femeia-soră, femeia-iubită, femeia-soţie, femeia-prietenă, dar şi femeia-om politic, femeia-director, femeia-dascal, femeia-om de afaceri…

Oare unde se regăseşte femeia contemporană care se plange din ce în ce mai des de nefericire, de neîmplinire, de singuratate?

Unde este însă Femeia? Cea care inspiră poeţii şi pictorii cu misterul ei… Femeia fascinanta, creativa, cea plină de erotism rafinat, femeia-copil, femeia-spirituală.

„Femeia este rară, Ea îngenunchează marile personalităţi masculine, Ea răstoarnă tronurile, Ea opreşte anii. Pielea sa este de marmură, iar cand apare Una, Ea pune în impas întreaga lume…

Femeia a uitat şi a abandonat astazi adevărata sa putere feminină: seducţia. Orice femeie are puterea să aibă orice relaţie doreşte, un cuplu armonios unde fericirea şi iubirea să înflorească. Capacitatea de seducţie a femeii se naşte din privirea sa profundă, infinită, ceva în care te poţi pierde cu uşurinţă, în care îţi poţi pierde propria identitate, pentru a renaşte.

Femeia este considerata un alchimist al Universului, are piatra filosofală… tot ce trebuie să facă este să-şi trezească sufletul şi să folosească acea putere ascunsă. Forţa feminină, acea energie colosală, misterioasă o însoţeşte oriunde s-ar duce şi orice ar face. Are puterea de a încanta, de a seduce. Fiecare femeie s-a născut cu propriul mister, cu înfăţişarea şi magnetismul personal şi de aceea o femeie nu trebuie să înceteze, în nici o împrejurare, să fie Femeie.

Unde se duc fluviile, zăpezile, păsările singuratice? Toate se scufundă în Femeie… Dar Ea este rară… Va trebui să fugim cînd o întalnim, deoarece atunci cand iubeşte este implacabilă… Dar Ea este rară.

Adevărata Femeie, cea care vine din noaptea Timpului, Femeia care ne-a fost dată de divin, aparţine în întregime de un univers diferit de cel al bărbatului. Ea luminează cealaltă extremitate a Creaţiei. Ea cunoaşte secretul apelor, al pietrelor, al plantelor şi al animalelor. Ea se uită fix la soare şi vede clar în noapte. Ea posedă cheile sănătăţii, ale relaxării, ale armoniilor materiei.


Femeia este magiciana albă, cu ochii transparenţi, cea care aşteaptă bărbatul pentru a începe Paradisul terestru. Scufundarea în Ea redă castitatea. Ea readuce bărbatul în copilăria lui. Ea este cea care îl restituie muncii, îndatoririlor sale. Femeia adevărată este cea care face din bărbat mai mult decît este. Ea este suficientă pentru ca el să existe în plenitudine.

"Descoperirea Femeii Adevărate este o graţie. Unirea cu Ea cere bunăvoinţa lui Dumnezeu… Acele întalniri stranii! Ea apare brusc în trupul falselor femei, iar bărbatul favorizat care o vede începe să tremure de dorinţă şi de teamă. Apoi totul se va transforma, iar el va înceta să se mai joace cu el însuşi” (Louis Pauwels - Conferinţă imaginară: „Femeia este rară”)

Este nevoie ca bărbatul să treacă prin Femeie pentru a ajunge la fiinţa sa adevărată. Femeia este adevărata iniţiatoare a bărbatului, calea sa către Sine. Cea mai graitoare dovada vie a acestui fapt este nasterea binecuvantata a pruncului barbat din mama sa, femeie.

Femeia trebuie însă să se desăvarşească, deoarece prin desăvarşirea sa, va produce desăvarşirea acestei lumi. Prin transformarea ei conştientă se va produce transformarea inconştientă a acestei lumi. Adevărata natură a femeii este Iubirea, lege fundamentală a Universului. Ea se poate regăsi astfel, iubind necondiţionat, dăruind lumină şi pe sine. Femeia naşte universuri cand se lasă purtată de energia ce i-a fost dăruită.

Draga femeie, fii Femeie! Iubeşte, ascultă, iartă, creează, joacă-te, zambeste, lacrimeaza, dar mai ales, dăruieşte dragoste!

JULIO IGLESIAS - VOUS LES FAMMES

joi, 5 martie 2009

Autentice anunturi romanesti...

Va invit sa serviti drept antidot impotriva valului de ploi abatute brusc si extinse in majoritatea zonelor noastre geografice, aceste creatii cat se poate de reale si de prezente in spatiile destinate sau nu, publicitatii.

Mi-e mi-au tresarit zambete largi si m-au mai ajutat sa uit de aversele naravase de afara, chiar daca printre ele se regasesc destule "pastile" cu o vechime destul de mare...


"Esti analfabet? Scrie-ne azi si te ajutam pe gratis."

"Service Auto. Ridicam si livram masina gratuit. Daca ne incerci o data, nu mai pleci in alta parte."

"Vand caine: mananca orice si ii plac foarte mult copiii."

"Cautam barbat pentru lucru la fabrica de dinamita. Trebuie sa fie dispus sa calatoreasca."

"Castron pe placul oricarei gospodine cu fund rotund pentru batere eficienta. "

"De vanzare: birou de epoca pentru doamna cu picioare subtiri si sertare largi."

"Masini uzate: De ce sa te duci in alta parte ca sa fii pacalit? Vino aici."

"Cautam un om sa aiba grija de un lot de vaci care nu fumeaza si nici nu bea."

"Vand pat pentru copil cu picioare de fier."

"Tanara doamna, draguta, inteligenta, caracter, familie buna, doreste casatorie cu domn bine situat care sa aiba si autoturism. Ofertele se vor adresa subsemnatei, insotite de fotografia autoturismului."

"Asociatie de locatari, angajeaza fochist de inalta presiune."

"Cautam femeie la fetita in varsta si nefumatoare."

"Ofer recompensa celor care au spus nevestei lui Haralambie Ionescu ca l-au vazut cu o femeie in masina in ziua de 18 Iunie, pe autostrada Bucuresti-Pitesti.
Va rog sa veniti sa depuneti marturie si la tribunal.
Haralambie Ionescu."

"La un concurs de animale, in cadrul unei sarbatori agricole, s-a afisat programul:
- ora 10.00 - prezentarea invitatilor.
- ora 12.00 -prezentarea animalelor.
- ora 14.00 - masa comuna."

"Intr-o croitorie de dama: "Fustele se ridica zilnic intre orele 10.00 si 14.00."

"Avem frisca batuta toata ziua."

"Nu servim minori sub 18 ani."

"Nu servim in stare de ebrietate."

"Lenjeria de corp nu se schimba!"

"Confectionam costume de dama la proba a doua."

"Croim rochii pentru dame de lux!"

"Confectionam posete si genti si cu pielea clientului."


Sunt sigura ca de unele dintre ele va mai amintiti. Va astept sa mai veniti si voi cu completari, poate reusim sa umplem aceasta pagina doar cu zambete!

Inchei cu un banculet in ton cu vremurile, care mi-a dovedit ca umorul romanului traieste nestingherit si in timpuri de criza...

"Isarescu la frizer.
Tzâc, tzâc, tzâc!
Frizeru: Domnule Guvernator, cum mai merge economia?
Isarescu : hmmm..., bine...
Tzâc, tzâc,tzâc!
Dupa câteva minute:
Frizeru: Domnule Guvernator, cum mai merge economia?
Isarescu : mm..., bine...
Tzâc, tzâc,tzâc!
Dupa câteva minute:
Frizeru: Domnule Guvernator...
Isarescu: Auzi, da' ce ma tot intrebi?
Frizeru: Pai când va întreb vi se ridica parul si il tai mai bine!!!"

marți, 3 martie 2009

Stim sa privim in ochi esecul?

Daca am incerca sa-l desenam pe hîrtie, eşecul ar arata ca o groapă, dar dacă întoarcem hîrtia, vom vedea muntele succesului. E doar o problemă de perspectivă. Prin simple idei ca aceasta, învaţăm să redefinim eşecul, să-l privim ca pe un moment trecător al evoluţiei. Pana acum am crezut că eşecul are numai putere distructivă. Studiind eşecul pe toate părţile, psihologia a descoperit că este un veritabil combustibil pentru succes. Luandu-l ca pe un obstacol temporar, vom reuşi să vedem în eşec o ocazie sau o provocare şi vom putea să-l fructificam.

In timp ce suntem pe cale sa adormim, uneori vine si ne "sopteste" o voce la ureche: "Ai uitat sa actualizezi acea situatie".
Abia ne-am trezit si ea incepe: "Astazi chiar ca trebuie sa dai acel telefon". Ne luam o pauza pentru o cafea si iat-o din nou: "Ar fi mai bine sa incepi sa te ocupi de proiectul acela".

Fie ca o numim "inger pazitor", "inspiratie" sau un produs al subconstientului, este clar ca toti dispunem de participarea unei voci interioare care uneori pare ca se distreaza, alteori ne chinuie cu avertismente, detalii peste care am fost tentati sa trecem, in general subiecte mai mult sau mai putin urgente, mai mult sau mai putin importante, pe care din variate motive le-am plasat in planul secund al atentiei.

Cum reactionam cand auzim "vocea"? Deseori, probabil, ii spunem "Lasa-ma in pace!".
Desi ea ne aminteste de o problema importanta ramasa nerezolvata sau de un detaliu care poate prejudicia rezultatul unor eforturi de durata, suntem tentati sa ne gandim ca lucrurile nu sunt chiar atat de grave, ca aproape singur acel detaliu va fi ignorat de catre toti sau pur si simplu ca o anumita problema se va rezolva de la sine.

Important este ca actionand doar pe baza a ceea ce numim "bun simt", daca dorim intr-adevar sa fim oameni de succes, unicul raspuns inteligent la mesajele "vocii" este acesta: "Multumesc ca m-ai avertizat!".
Este adevarat ca deseori vocea aceasta va deranja, este sacaitoare, intervine in momente "nepotrivite", dar daca vrem sa atingem succesul, ar fi mai bine sa ne rugam pentru ca "ea" sa ne vorbeasca cat mai des posibil.

Daca ne-am exprimat la maximul posibilitatilor noastre si practic am dat tot ce am putut, pentru foarte multi dintre noi aceasta este o "statie terminus" periculoasa. Daca intr-adevar am facut tot ceea ce ne statea in putere si rezultatul este un esec, aceasta ar putea fi o lovitura prea tare pentru orgoliul personal. Asa se explica nevoia de a cauta sa avem la indemana ceva sau pe cineva asupra caruia sa putem descarca vina, "fentand" asumarea propriei responsabilitati.

Din nefericire acest comportament este extraordinar de raspandit si pentru multi a devenit practic un automatism. Astfel devine posibil ca managerul sa descarce vina unui insucces asupra colaboratorilor lui, atletul sa "cedeze" vina antrenorului sau regimului de pregatire pe care l-a parcurs, studentul sa dea vina pe profesor, pe lipsa de timp sau de carti, comerciantul sa dea vina pe clienti, guvernul actual sa dea vina pe opozitie sau pe mostenirea trecuta.

Si aceasta lista ar putea continua la nesfarsit...
De obicei, putine lucruri ne plictisesc mai mult decat explicatiile prin care cineva incearca sa justifice un esec. In noua cazuri din zece vom constata ca este vorba de ceva care ar fi putut fi prevenit sau corectat fara mari eforturi.

Ori de cate ori "vocea interioara" ne avertizeaza asupra unei probleme, a unui detaliu care ne-a scapat este cazul sa ne adunam rezervele de rabdare si atentie pentru a infrunta si depasi piedicile ivite in drum.
Intre noi fie vorba, nu sunt atat de periculoase problemele mari, evidente, cat cele aparent minore care sunt ignorate datorita unei mentalitati gresite de tipul "Lasa ca merge si asa".

Cunoastem foarte bine proverbul "Buturuga mica rastoarna carul mare". Acele detalii pe care din comoditate ne simtim indreptatiti sa le ignoram, vom incerca ulterior sa le folosim drept scuze pentru esecul nostru.

Consecinta logica este o propozitie care pare cel putin curioasa: cei mai multi dintre noi au pregatite scuzele inainte de a cunoaste rezultatul.
Avem tendinta de a ne face o rezerva de scuze, de a avea mereu un alibi la indemana: "Daca mi se intampla..., o sa am pregatita scuza aceasta...". Astfel ne simtim mai linistiti, in siguranta.

Ce se intampla insa, atunci cand eliminam scuzele pentru ca dam ascultare "vocii" care ne sfatuieste? Cum putem gasi o iesire atunci cand efectiv am facut tot ce era posibil, cand nu am lasat nimic sau pe nimeni care sa poata "prelua" vina? Cum ne descurcam atunci cand intr-adevar nu mai aveti nici o scuza pentru esecul dumneavoastra? Raspunsul, oricat de ciudat ar parea, este ca astfel am atins cu adevarat idealul de forta.

A sti ca am pus in balanta, la maximum, posibilitatile noastre de a accede la succes este o senzatie extraordinara. De ce?
Pentru ca altfel, desi folosim scuze poate foarte abil pregatite, "vocea" nu o sa ne lase in pace si o sa va "toace" mereu demonstrandu-va ca alibiul dumneavoastra nu este valabil. In schimb atunci cand ati mers "pana la capat" oricare ar fi rezultatul, constiinta noastra va ramane intacta.

Experienta demonstreaza ca daca suntem capabili a ne asuma total responsabilitatea, oricat de multe obstacole vom intalni, pana la urma vom gasi calea catre succes.
Daca intram in competitie fara a ne pregati scuze pentru esec, in mod sigur am castigat din start meciul cel mai greu - cel cu noi insine.

Esecul nu inseamna ca am fost dezonorat,
Ci inseamna c-am indraznit si am incercat.
Esecul nu inseamna ca nu am ceea ce mi-as fi dorit,
Ci inseamna ca trebuie sa fac toate intr-un fel mai diferit.
Esecul nu inseamna ca sunt inferior,
Ci inseamna ca nu sunt perfect.
Esecul nu inseamna ca mi-am irosit tot timpul,
Ci inseamna ca am un motiv ca sa incep totul din nou.
Esecul nu inseamna ca ar trebui sa renunt,
Ci inseamna ca trebuie sa ma straduiesc mai mult.

Nu trebuie sa uitam ca Esecul si Succesul sunt Atitudini, Puncte de vedere si nu Realitati absolute.


Voi cum reactionati cand se intampla sa o mai dati in bara?