Trebuie să ne facem daruri.
Să memorăm cu atenţie
data de naştere, a noastră şi a celorlalţi.
Încă de dimineaţă,
sărbătoritul să primească de la prietenii lui
o cravată argintie care să-i limpezească mâinile,
o portocală care să-i împrospăteze surâsul,
neapărat, câteva idei
care să-i desăvârşească forma inimii.
Dacă unul dintre noi s-a-ndrăgostit,
să-i dăruim imaginea duratei,
iar dacă s-a îmbolnăvit din iubire,
să-i dăm să bea tinereţe şi demnitate
dintr-un pahar curat, pictat cu-o floare.
Unii se vor împotrivi:
din trufie, de prea multă singurătate,
sau pentru-a nu ne rămâne datori
(ca şi când nu ne-ar fi datori, oricum,
pentru că respirăm şi ne mişcăm alături de ei,
împărţind destinul unic al lumii.)
Să nu ne descurajăm.
Să trecem dincolo de trufia, de singurătatea lor;
cu daruri în mâini,
cu adevăruri necruţătoare,
precum şi cu obiecte mai blajine,
ca, de pildă, cu o zebră din material plastic,
o măsură de vals, un abajur,
iar dacă totul merge bine,
cu o oglindă în care să ne scufundăm împreună obrazul,
făcând-o vastă ca marea.
(Nina Cassian - "Sa ne facem daruri")
Asadar iubiţi, speraţi, bucuraţi-vă de ceea ce aveţi şi doriţi-vă mai mult pentru a avea puţin, căci acel puţin poate însemna tot ceea ce aveţi nevoie...
Îngeri scutură livezi,
Cad din cer crenguţi de-argint.
Inima fără alint
Azi ţi-o dau s'o vezi.
Uite mâinile zălog,
Mi-au roit în suflet fluturi
Pomii-s albi, să nu mi-i scuturi,
Doar atât te rog...
(Zaharia STANCU - "Ruga de iarna")
SIMPLY RED - If you dont know me by now
Eric Clapton - Tears in Heaven
