
A fost cu totul neasteptata aceasta reintalnire vizuala cu actrita, nu mai auzisem nimic despre ea, de ani intregi.
A urcat cu multa demnitate pe scena, cu pasul usor obosit si ezitant, pentru a primi Premiul pentru intreaga activitate, alaturi de Mitica Popescu.

"Totul este să vrei să faci ce-ţi place să faci. Asta am făcut eu făcând actorie. Dacă vrei să-ţi faci bine meseria trebuie să depui foarte mult efort ca să fii cel mai bun. Cred că este o deviză generală pe care o are toată lumea", mărturiseşte reputata actriţă. Margareta Pogonat a împlinit anul acesta in ziua de 6 Martie, o frumoasa varsta: 76 de ani.
In prezent, Margareta Pogonat este profesoara de doua ori, predand Actorie la doua universitati particulare.
"Dupa ce am iesit la pensie de la Nottara, am mai avut cateva roluri principale la Ploiesti. Faceam naveta, dar, in 1998, nu mai puteam sa rezist. Aveam an terminal cu studentii mei si trebuia sa creez spectacolele de licenta. Din 1992 sunt profesor, iar acum sunt conferentiar."
"Nu am suferit atat de tare pe cat credeam in momentul in care am parasit scena. Mi-am varsat toata creativitatea si puterea in opt spectacole, realizate in totalitate de mine: decorurile, costumele, regia, lumina, ilustratia muzicala - lucruri pe care nu le facusem in viata mea. Am cumparat materialele, am facut schitele, am lucrat totul, cu mainile goale. Munca aceasta m-a solicitat, a fost incitanta, si in felul acesta am uitat ca nu mai sunt pe scena. Am incercat sa-mi pun la treaba imaginatia", marturiseste actrita.
"Sunt multe varfuri ale tinerei generatii care trebuie stimulate cu roluri noi. Este important sa aiba chiar si esecuri. Nu au alta sansa decat sa joace, ca sa reuseasca".
Margareta Pogonat isi planuise intoarcerea pe scena la Teatrul Nottara, dar proiectul a cazut si nu i s-a mai propus o alta colaborare. "Nu m-am dus niciodata sa-mi aleg un rol sau sa presez un director de teatru sa ma lase sa joc intr-o anumita piesa. N-am facut-o niciodata. Exista o demnitate a meseriei, pe care n-o pot ignora".

"Mama mea a fost actriţă. M-am născut şi am crescut în teatru. Mi se părea un lucru foarte simplu. De fapt, visam să fiu medic şi nu orice fel de medic, ci chirurg că aşa era pe vremea aceea. Copil fiind, nu-ţi dădeai seama cât e de greu. Eram născută între actori şi mi-era foarte la îndemână. S-a întâmplat să fiu nevoită să dau la facultate şi să aflu astăzi că poimâine este examenul la facultatea de teatru. Am învăţat două poezii, am luat şi aşa am rămas în teatru. Dacă te apuci de o facultate vocaţională, de artă, de teatru, de pictură, de canto trebuie să ştii că nu este mai uşoară decât medicina sau orice altceva. Munca în artă nu se măsoară cu nimic. Te consumi din tine şi, deci, nu te economisi dacă vrei să o faci bine.
Pe studenţii mei îi învăţ ceea ce am învăţat şi eu… teatru. Adevărul, realitatea, sinceritatea, inventivitatea, îi învăţ să se culturalizeze, pentru că eu consider că un actor prost şi incult nu îşi mai are locul. Nu întotdeauna reuşesc, dar măcar ştiu că am încercat.
Toată viaţa am făcut sacrificii pentru teatru, în ceea ce mă priveşte, în ceea ce priveşte familia mea. Am o fiică şi o nepoată cărora le-am alocat mai puţin timp decât ar fi meritat. Am jucat foarte mult în provincie, au fost ani de zile în care făceam naveta de dimineaţa până noaptea târziu.
Mă felicit pentru răbdare şi pentru perseverenţă. Oricât de multe greutăţi am întâmpinat, am mers cu perseverenţă înainte şi am ajuns nu chiar acolo unde mi-am dorit, dar nu mă pot plânge.
Fiecare rol pe care l-am interpretat a avut ceva care făcea parte din mine, pentru că altfel nu puteam să ajung până acolo. Niciodată nu am fost tentată să renunţ la cariera mea. Dacă nu eram conştientă că am îmbătrânit, nu coboram de pe scenă. Am coborât şi mi-am prelungit cariera în studenţime...
Mi-a fost foarte dragă şi îmi este foarte dragă meseria de actor de teatru şi de cinema. M-am simţit bine atât pe scena de teatru cât şi în film. Sigur că un mic avantaj a avut filmul, pentru că exprimarea este mai cu economie de mijloace, mai interiorizată, cu mai puţină expansivitate decât în scenă.
Am trei spectacole de scos cu licenţa studenţilor mei. Îmi doresc să iasă bune, consistente, să fie apreciate nu atât pentru mine, cât pentru ei. Vreau să-şi aducă aminte că au terminat facultatea cu un rol care le-a pus probleme şi că au avut un ajutor în existenţa mea lângă ei."
FILMOGRAFIA:
"Margo" (2006)
"Amantul marii doamne Dracula" (2005)
"Binecuvântata fii, închisoare" (2002)... Guest Appearence
"Crucea de piatra" (1993)
"Lumini si umbre: Partea II" (1982)
"Lumini si umbre: Partea I" (1981)
"Convoiul" (1981)
"Visul unei nopti de iarna" (1980)
"Clipa" (1979)
"Regasirea" (1977)
"E atit de aproape fericirea" (1977)
"Gloria nu cînta" (1976)
"Actorul si salbaticii" (1974)
"Trei scrisori secrete" (1974)
"Pistruiatul" (1973)... Mother
"Dragostea începe vineri" (1972)
"Pope Joan" (1972)... Village woman
"Drum în penumbra" (1972)
"Zestrea" (1972)
"Legenda" (1968)
"Tinerete fara batrînete" (1968)
"Meandre" (1966)
"Lumina de iulie" (1963)
"Doua lozuri" (1957... Tica
Sa ne traiasca artistii care se incapataneaza sa faca teatru, sa joace pe scena si sa-i invete pe tinerii viitori actori, tainele artei dramatice!
O reverenta adanca si un brat de flori, voua, dragi artisti!