Astazi traversam momentul special al Echinocţiului de Toamna, cand ziua devine egala cu noaptea si cand este atins un echilibru al energiilor omului cosmic.
În fiinţa umană, echinocţiul de toamnă produce o punte armonica între nevoia de muncă pentru supravieţuire şi exteriorizarea frumuseţii lăuntrice. Vino sa iesim dintre aceste ziduri, de sub arcade ce apasa, din inelul cu-nvechite turnuri, al cetatii, din ceata ce pe poduri de metal se lasa. Vino pe deal, pe cel din urma sub soare, unde-un trecut de slava cu suflare lenta sub pietre doarme, sa strigam de-acolo dupa pasarile calatoare. Sa strigam precum obisnuiesc copiii între jocuri, cari far-a sti ce striga îsi rostesc prin chiote extazul efemer pentru cele ce au loc în cer. Înduplecati de soarta, noua însine straini, cu patria pe umeri - moarta, noi am vazut, ce-i drept, de-atîtea ori, ca-ntraripatele puteri, razbind prin nori, orbite de o tinta departata ne iau vazduhul prin tangenta doar - ca o sageata - si nu mai prind de jos din tari nici fluturari de semne si nici veste. Vino totusi sa strigam de-acolo de pe creste, sa strigam dupa cocorii care pleaca si-n vuietul de mîntuire o tin catre limanul dincolo de fire. În cumpana si-n sfîsierea acestui ceas prejmuitor, vino, strafundul neguros, rumoarea ce ne-neaca sa le lasam sub noi - si de pe dealul cel din urma cu semne-nchipuind în vînturi libertatea sa strigam dupa triunghiul calator.
(Lucian Blaga - "Echinoctiu de toamna") Sa va bucurati de armonie, echilibru si emotii artistice!
Ca in fiecare an, la inceputul ultimei decade a lunii Septembrie atentia ne este indreptata spre momentul in care pasim in toamna astronomica. Acesta este momentul echinoctiului de toamna, cand longitudinea astronomica a Soarelui atinge valoarea de 180 grade, el intrand in semnul zodiacal BALANTA. Punctul echinoctiului de toamna, numit si punct autumnal, se afla pe sfera cereasca la intersectia eclipticii (ce reprezinta proiectia pe sfera cereasca a planului orbitei Pamantului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele il traverseaza la aceasta data, trecand din emisfera nordica a sferei ceresti in cea sudica. Aflandu-se deci la aceasta data in dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va rasari si va apune chiar in punctele cardinale est si vest, durata zilelor fiind astfel egala, indiferent de latitudine, cu cea a noptilor. Singurele exceptii le intalnim in regiunile polare, in zona Polului Nord incepand lunga noapte polara, iar in cea a Polului Sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, pana la momentul echinoctiului de primavara. In emisfera sudica a Pamantului, data de 22 Septembrie marcheaza inceputul primaverii. La latitudinile tarii noastre, in aceste zile Soarele va culmina la amiaza la o inaltime medie de 45 grade, ceea ce reprezinta jumatatea distantei unghiulare dintre zenit si orizont. Toamna astronomica a acestui an incepe in ziua de 23 Septembrie, ora 07h 03m. Incepand de la aceasta data, durata zilelor va continua sa scada, iar cea a noptilor sa creasca, pana la data de 21 Decembrie, cind va avea loc momentul solstitiului de iarna. In calendarul popular, la echinoctiu (23 Septembrie - atunci cand ziua este egala cu noaptea si se face trecerea de la vara spre iarna) este celebrata ziua mortii si renasterii Zeitei Mama, ocrotitoarea Pamantului si a tot ce are viata. Nu intamplator, activitatile din aceasta perioada au ca scop pregatirea pentru anotimpul rece. Pasarile migratoare, in special randunelele, pleaca in stoluri spre regiunile mai calde, iar insectele si reptilele se ascund in pamant. Este timpul propice observatiilor meteorologice si astronomice, in functie de care, odinioara, se stabilea calendarul activitatilor agricole. Incepand de acum se agata palariile in cui si se scot de la naftalina caciulile. Se culeg plante bune de leac, dar si vita-de-vie. Iar pentru ca este timpul innoirilor, se organizeaza targurile, locul unde se fac schimburi de produse, si nuntile (de altfel, sezonul nuntilor a inceput in ziua de 16 August si se sfarseste la 14 Noiembrie).
MARGARETA PASLARU - "LASA-MI TOAMNA..."
Parca astazi miroase mai pregnant a toamna, orice speranta ca acest anotimp inca mai are ezitari in a cuceri teritoriile, mi s-a spulberat definitiv... Toamna va dicta inca mult timp de acum inainte si sigur ca o va face cu sonoritati hotarate de vanturi si ploi, ce iute ne vor izgoni in noi ! Voi cum ati perceput aceasta zi de echinoctiu ? A fost ea mai speciala, prin echilibrul usor balansat intre zi si noapte sau a fost una obisnuita, marcata de banal ? Vino sa iesim dintre aceste ziduri, de sub arcade ce apasa, din inelul cu-nvechite turnuri, al cetatii, din ceata ce pe poduri de metal se lasa. Vino pe deal, pe cel din urma sub soare, unde-un trecut de slava cu suflare lenta sub pietre doarme, sa strigam de-acolo dupa pasarile calatoare. Sa strigam precum obisnuiesc copiii între jocuri, cari far-a sti ce striga îsi rostesc prin chiote extazul efemer pentru cele ce au loc în cer.
Înduplecati de soarta, noua însine straini, cu patria pe umeri - moarta, noi am vazut, ce-i drept, de-atatea ori, ca-ntraripatele puteri, razbind prin nori, orbite de o tinta departata ne iau vazduhul prin tangenta doar - ca o sageata - si nu mai prind de jos din tari nici fluturari de semne si nici veste. Vino totusi sa strigam de-acolo de pe creste, sa strigam dupa cocorii care pleaca si-n vuietul de mîntuire o tin catre limanul dincolo de fire. În cumpana si-n sfîsierea acestui ceas prejmuitor, vino, strafundul neguros, rumoarea ce ne-neaca sa le lasam sub noi - si de pe dealul cel din urma cu semne-nchipuind în vînturi libertatea sa strigam dupa triunghiul calator.
