Fiecare moment pretios pierdut imi macina constiinta. De ce nu am incerca mai mult sa le fac sa dureze in loc sa le irosesc prin activitati nedorite?
Cei mai multi dintre noi isi petrec viata cu lucruri monotone, de rutina, doar pentru a supravietui in aceasta jungla avida de bani.
Ne dorim weekend-uri si vacante, renuntand la orice altceva.
Nu este pacat sa nu apreciem fiecare secunda pretioasa care este a noastra?
Cum indraznim sa gonim acest dar al vietii, mai pretios decat orice altceva din ceea ce poate avea un om?
Traieste pentru ziua de astazi si nu conta pe ziua de maine. Zilele de maine se aduna, devenind castele goale, pierdute, formate din zilele de ieri, lasand sa treaca perioade uitate si sterile de timp.
Pretuieste-ti fiecare moment pentru ca nu stii cand poate fi ultimul!
(Sally EICHHORST - "Descatuseaza-ti intregul potential: Trezeste puterea infinita din tine si creeaza viata visurilor tale")
Tot asa a gandit si savantul suedez Alfred Nobel, nimeni altul decât inventatorul dinamitei cand a hotarat instituirea celebrelor premii NOBEL.
Alfred Nobel a cerut ca premiul care-i poartă numele să fie decernat anual către "Orice persoană care îşi va îndrepta toate eforturile către consolidarea fraternităţii între naţiuni, pentru abolirea sau reducerea forţelor armate şi pentru promovarea congreselor în scopul păcii".
Cu toate acestea, deseori din motive arbitrare ce ţin de servilism politic, emfaza sau chiar urmarea unui trend ce proslăveşte o etnie în detrimentul alteia, decernarea premiului Nobel a fost deseori subiect de controverse şi scandaluri mai mult sau mai puţin bazate pe adevăr.
10. Jimmy Carter - Premiul Nobel pentru pace în 2002
Ex-preşedintele american a primit prestigiosul premiu pentru: "Decade de eforturi neprecupreţite pentru soluţionarea conflictelor internaţionale, implementarea democraţiei şi a drepturilor omului şi promovarea dezvoltării economice şi sociale". Evident că sforăitoarea declaraţie în cunoscutul limbaj de lemn al servilismului diplomatic internaţional a declanşat nu doar ironiile presei ci şi contestaţiile vehmente ale celor care au văzut în acest act politizarea şi exagerarea meritelor unui preşedinte faimos pentru neimplicarea în problemele istorice derulate în timpul mandatului său. Printre contestatari s-a numărat şi Gunnar Staalsett, unul dintre cei cinci membri ai Comitetului Nobel.
9. Winston Churchill - Premiul Nobel pentru literatură în 1953
Faimosul prim-ministru şi om politic britanic nu a fost recompensat cu premiul Nobel pentru pace, aşa cum se aştepta oricine, datorită contribuţiei sale la înfrângerea Germaniei Naziste şi la încheierea celei de a doua Conflagraţii Mondiale. În mod ciudat, după cum afirmă toţi biografii lui Churchill, Comitetul Nobel s-a gândit să-l recompenseze pe Winston Churchill pentru activitatea sa literară.
Situaţie aproape hilară decă ne gândim că Churchill era şi un pasionat pictor. Astfel, în 1953 Sir Winston Leonard Spencer Churchill a primit premiul Nobel pentru "descrierea măiastră deopotrivă biografică şi istorică şi, de asemenea, pentru oratoria desăvârşită întru apărarea valorilor umane". De fapt, Churchill a primit premiul pentru lucrarea sa intitulată "Al Doilea Război Mondial".
8. Al Gore - Premiul Nobel pentru pace în 2007
Secundul lui Bill Clinton a câştigat aceasta distincţie pentru aducerea în faţa opiniei publice internaţionale a problemelor grave declanşate de procesul încălzirii globale. În prezent cartea şi filmul sau intitulate "An inconvenient truth" sunt subiectul deopotrivă al unor dezbateri ştiinţifice şi al unor atacuri mai mult sau mai puţin fondate. Principalele atacuri vin din partea celor care afirmă că Al Gore nu are studii de specialitate în ecologie şi toată cartea sa nu este decât o compilaţie a muncii şi studiilor mai multor cercetători. Recent, un tribunal din Marea Britanie a emis un decret prin care guvernul britanic e obligat să autorizeze vânzarea acestei cărţi doar dacă respectiva lucrare este însoţită de un aşa-zis ghid care să indice cele "nouă mari erori ştiinţifice" cuprinse în carte şi, de asemenea, să contrazică punctul de vedere al lui Al Gore, considerat "prea subiectiv". În filmul cu acelaşi nume, Al Gore roagă poporul american să reducă consumul de energie electrică la domiciliu. În august 2006, nota de plată a energiei electrice din locuinţa lui Gore arăta că într-o singură lună acesta a consumat 22,619 kw, mai mult decât dublul consumat în medie de o familie americană într-un an.
7. Rigoberta Menchu - Premiul Nobel pentru pace în 1992
Se pare că există anumite dovezi care contrazic informaţiile oferite de această femeie, prezentate de ea chiar în cadrul autobiografiei referitoare la existenţa ei în Guatemala anilor 1950. Memoriiile Rigobertei Menchu au apărut sub forma unei cărţi autobiografice în anul 1987, carte care i-a asigurat acesteia notorietatea americană şi implicit nominalizarea la premiul Nobel. Unele aspecte referitoare la istoria familiei sale au fost modificate cu bună ştiinţă pentru a-şi propaga mai bine ideile de stânga. Cele care au descoperit această fraudă au fost studiile efectuate de antropologul David Stoll.
6. Henry Kissinger - Premiul Nobel pentru pace în 1973
Această personalitate politică internaţională, considerat de mulţi drept artizanul Noii Ordini Mondiale şi adevăratul stăpân din umbră al Americii alături de Zbigniew Brzezinski, a primit această distincţie pentru încheierea Acordului de Pace din Vietnam. Aceasta, în ciuda faptului că Henry Kissinger a instituit campania secretă de bombardamente asupra soldaţilor nord-vietnamezi infiltraţi în Cambodgia, campanie întreprinsă între anii 1969-1975. Alte acuze sunt cele referitoare la implicarea lui Kissinger în declanşarea operaţiunii Condor, în mijlocul anilor 1970, campanie care a constat în răpiri şi crime şi care a fost coordonată de americani pe teritoriile Argentinei, Boliviei, Braziliei, Paraguaiului, Uruguaiului şi în statul Chile. Tot el a aprobat invazia militară a Ciprului de căatre trupele turceşti care s-a soldat cu ocupaţia nordului Ciprului de către Turcia, aliat regional de bază al S.U.A. Mulţi analişti politici internaţionali au declarat că Premiul Nobel a devenit o distincţie fără nici un fel de valoare, odată cu primirea acestuia de către Kissinger.
5. Itzak Rabin - Premiul Nobel pentru pace în 1994
Rabin a primit această distincţie în acelaşi an cu Shimon Perez şi Yasser Arafat. Controversele nu au încetat să apară, în principal pentru că Rabin, în timp ce se afla în serviciul militar israelian, a ordonat expulzarea tuturor arabilor din teritoriile ocupate de Israel în timpul Războiului din 1948. În timpul mandatului său de ministru al Apărării, Itzak Rabin a fost responsabil de reprimarea sângeroasă a palestinienilor în timpul primei Intifade. Criticii săi au dezvăluit şi faptul că Rabin a continuat să autorizeze construirea de locuinţe israeliene în teritoriile ocupate în ciuda Acordului de Pace care interzicea acest lucru.
4. Shimon Perez - Premiul Nobel pentru pace în 1994
Acest politician israelian a fost responsabil de programul de dezvoltare al arsenalului nuclear al Israelului, tot el a fost acuzat şi de masacrul din Qana. Masacrul a avut loc în anul 1996, când armata israliană a bombardat un sat în care se aflau 800 de civili libanezi neînarmaţi, în mare parte copii, femei şi bătrâni care se refugiaseră aici tocmai pentru a scăpa de luptele din apropiere. Din cei 800 de oameni, 106 au fost ucisi şi 116 răniţi, de asemenea, patru soldaţi fijieni din cadrul Fijian United Nations Interrim Force din Liban au fost grav răniţi.
3. Yasser Arafat - Premiul Nobel pentru pace în 1994
Deşi a câştigat distincţia alaturi de foştii săi duşmani de o viaţă: Shimon Perez şi Itzak Rabin, Arafat a fost acuzat de criticii săi că, timp de zeci de ani, nu a fost altceva decât un conducator terorist. Astfel, în ciuda eforturilor de pace întreprinse de acesta, Kare Kristiansen, un norvegian membru al Comitetului Nobel, a semnat în 1994 un protest în care reclama decernarea premiului Nobel pentru pace lui Yasser Arafat pe care nu s-a sfiit să-l catalogheze drept un terorist notoriu.
2. Cordell Hull - Premiul Nobel pentru pace în 1945
Acest personaj mai puţin cunoscut a primit preţiosul premiu ca pe o recunoaştere pentru eforturile sale pentru pace şi înţelegere în cadrul ..Emisferei Vestice, pentru acordurile de comert încheiate de acesta şi activitatea sa în cadrul O.N.U. În 1939, nava americană SS St. Louis pleca din Hamburg spre Oceanul Atlantic având la bord 950 de refugiaţi evrei care căutau refugiu în America de teama repercursiunilor noii guvernări naziste a Germaniei. Preşedintele din acea perioadă a S.U.A., Roosevelt, a arătat o anumită bunăvoinţă faţă de refugiaţi şi era gata să le acorde azil politic. S-a lovit, în schimb, de refuzul violent al lui Hull, care era atunci Secretar de Stat. Acesta a ameninţat că-i retrage sprijinul politic pentru alegerile din 1940 dacă îi primeşte pe evrei. Roosevelt a interzis accesul navei în orice port american. În consecinţă, SS St Louis a fost nevoită să se întoarcă la Hamburg, iar toţi refugiaţii evrei au sfârşit în lagărele naziste.
1. Menachem Begin - Premiul Nobel pentru pace în 1978
Temutul lider evreu a primit distincţia chipurile pentru contribuţiile sale la încheierea Acordurilor de le Camp David din acelaşi an. Premiul a fost de fapt împărţit între Begin si Anwar Sadat, la acea dată preşedinte al Egiptului. Problema principală ridicată de contestatarii acestei decizii a fost aceea că Begin a fost conducătorul organizaţiei miliante Irgun, organizaţie recunoscută pe plan internaţional ca fiind una teroristă. Begin a fost responsabil, de asemenea, de raiduri şi execuţii asupra populaţiei arabe. Tot el a fost acuzat de exploziile de la hotelul King David, în Ierusalim, din anul 1946.
Un singur român laureat NOBEL...
Deasupra figurilor controversate menţionate mai sus merită amintit faptul că Mahatma Ghandi poate cel mai paşnic om politic din istorie, nu a beneficiat de nici un premiu Nobel. Nici Thomas Edison nu este pe lista câştigătorilor de Nobel. La fel şi românii a căror contribuţie la dezvoltarea ştiinţei şi medicinei a fost decisivă, nu sunt trecuţi pe această listă.
Singurul român laureat de Nobel a fost savantul George Emil Palade care a câştigat Premiul Nobel pentru Medicină în 10 noiembrie 1974, pentru descoperirea mecanismului celular de producţie de proteine.
Pentru anul 2008, laureatul Academiei Suedeze pentru Premiul Nobel pentru Literatura este scriitorul francez Jean-Marie Gustave LE CLEZIO, 68 de ani (n. 13 aprilie 1940), premiat pentru ca este “autorul noilor calatorii, al aventurilor poetice si al extazului senzual, exploratorul unei umanitati aflate deasupra si dedesubtul civilizatiei predominante”.
In Romania, dintre cartile sale au fost traduse urmatoarele titluri:
"Procesul-verbal", "Potopul", "Cautatorul de aur", "Steaua ratacitoare", "Diego si Frida", "Primavara si alte anotimpuri" si "Nesperata veste".
Spor la citit si la cunoastere !
