Pe 24 Februarie ne amintim sa iubim în dulcele stil românesc, în cel mai curat si cel mai intens mod.
O zi asteptata cindva cu nerabdare de toti tinerii, Dragobetele este acum in buna parte uitat, fiind pastrat doar in amintirea parintilor si bunicilor. Iar in ultimii ani, acest obicei autohton, risca sa fie dat cu desavarsire uitarii, fiind inlocuit de o sarbatoare de import, care nu are nici un fel de legatura cu spiritualitatea romaneasca.
Cum vremurile s-au schimbat, tinerii de azi au inlocuit sotronul cu jocurile pe computer, hora satului cu discoteca si Dragobetele cu Valentine’s Day… Cand luna lui Faurar se apropie de final, in a 24-a zi, chiar de Aflarea Capului Sf. Ioan Botezatorul, romanii au transmis din strabuni o veche si frumoasa sarbatoare a iubirii: Dragobetele.
Trebuie sa stim ca Dragobetele nostru este plin de farmec, voie buna si tare iubaret. Barbat chipes, neastamparat, navalnic. Fiu al Babei Dochia, dupa o veche legenda romaneasca. Dragobetele sau Cap de primavara. Legenda spune ca, atunci cand il vedeau, femeile cadeau in mrejele lui pe capete. O ipoteza este aceea ca numele “Dragobete” vine din cuvintele dacice “trago” – tap (mai tarziu a devenit “drago”) si “bete” – picioare (ca in latina – pedes).
“Daca in ziua de Dragobete vremea este frumoasa, fetele si feciorii ies la padure haulind si chiuind pentru a culege primele flori ale primaverii, ghioceii si brandusele. Pretutindeni se striga “Dragobetele saruta fetele!”. Asemanator pasarilor, fetele se zburatoresc, fuga rituala care se incheie cu prinsul si cu sarutatul lor de catre baieti. Inainte sau prin locurile prin care traditia mai este pastrata, baietii faceau leagane atarnate de crengile copacilor pentru fete, cautau sa-si vorbeasca unii altora, sa-si spuna cuvinte frumoase, sa se picurie – adica sa se ciupeasca – sa se sarute, sa faca legaminte de dragoste.
Dragobeti sunt feciorii cuprinsi de fiorii dragostei, dar si mugurii culesi de fete de pe crengile copacilor si pusi la ureche precum ciresele in luna Mai. Dragobetii se intreceau sa invarta fetele in brate. In unele sate, femeile scoteau din pamant radacina de spanz folosita in practicile de medicina populara, fetele si nevestele isi faceau rezerve de apa din zapada netopita cu care se spalau in anumite zile ale anului pentru pastrarea prospetimii tenului. De frica sa nu ciricaie toata viata, de Dragobete nimeni nu lucra. Se spunea ca acest patron al dragostei, cu infatisare de flacau iubaret, ar umbla prin padure sa pedepseasca fetele care au lucrat in ziua lui.
Iesi mandruta pana-n prag,
Cu firul bagat pe ac
Si te uita in deal cu drag
Ca frunzand frunza de fag
Si ciresul de-ambumbit
Ce mai vreme de iubit!”
Trecuti de mult de fiorii tineretii, batranii nostri isi amintesc astazi cu nostalgie si lacrimi in ochi de timpurile de demult, povestindu-le nepotilor si stranepotilor de felul in care se plimbau pe ulitele satului, de Dragobete, alaturi de persoanele dragi… De primele flori de primavara pe care le ofereau sau le primeau cand razele firave ale soarelui topeau zapada prin lunci si zavoaie. De vremurile in care nu se ofereau, drept simbol al iubirii, figurine sub forma de inimioara, iar hora satului era locul in care isi gaseau ursitul.
Deci, in concluzie, ce facem?
Hotaram cu unanimitate de voturi tineresti sa nu dam uitarii acest obicei? Sunt biserici, in fata carora ne putem intalni, in toate colturile oraselor; daca nu avem padure la marginea orasului, avem flori in piata! Putem gasi flori de primavara, le putem oferi celor care ne-au cazut cu tronc si inca mai putem spera la un sarut de Dragobete!
Si ce-ar fi daca pe langa zicala “Dragobetele saruta fetele”, sa mai zicem si “De Dragobete, iubeste Romaneste”!?
Cine este "PENTRU"? Se abtine cineva? Este cineva "IMPOTRIVA"?
11 comentarii:
:)Sigur că sunt pentru!:)
Mai sa fie,mi-a luat-o Star...inainte,dar nare nimic,pentru ca suntem prieteni virtuali de ceva timp incoace, va sarut pe amandoua si de s'o supara cineva oi saruta-o si pe Dansa, asa pana dimineata,pana cand o trece vremea tucatului:)
La cat esti tu de calda si de solara, Portita stelara, nici nu ma mir!
M-as bucura sa stiu ca Sonia si Codrin gusta si ei un pic din frumusetea acestei sarbatori :)
Am retinut deci votul tau favorabil, s-a marcat!
Paul, ca un adevarat cavaler ce te afli, e perfect normal sa acorzi doamnelor intaietate la optiunea de exprimare :)
In seara aceasta speciala am observat ca imparti generos flori si acum, iata, sarutari ;)
Iau manifestarile tale generoase de afectiune ca pe niste voturi sigure si hotarate, in favoarea incurajarii si cinstirii acestei traditii de suflet!
pai draga ce sa fac daca sotiile si sotii nostri se fac ca plaua la astfel de manifestari cu traditie, ne-om da noi mana prieteni ai virtualului, s-om duce obiceiurile mai departe sa le auza si cei tanari, asa, macar de dorul traditiei:))
Asa este, Paul, trebuie sa le servim tinerilor si copiilor nostri drept model pentru slavirea sarbatorilor ce conteaza cu adevarat si care extrag din adancuri diamantele de roua ale sufletului.
Pentru ceilalti maturi din apropierea noastra, poate nu strica sa punem o informare la vedere si apoi una directa, prin viu grai :)
Pescarusule, eu am sarbatorit Dragobetele prin...munca.De fapt, sa fiu sincera am si uitat de el...Sigur sunt pentru iubire,pentru iubire adevarata si nu stiu daca simt nevoia unei zile anume...Poate ma multumesc cu acel"te iubesc in fiecare clipa" spus deseori de sotul meu...
O zi plina de iubire si ganduri bune.
Elite, oare de ce nu ma mir?
Nici ca munca iti este ca o a doua religie, nici ca dragostea este o prezenta permanenta in frumoasa voastra casnicie.
Ma bucur sa adaug si votul tau pozitiv in favoarea acestei sarbatori, dar ea de fapt trebuie sa existe mereu in caminele noastre, asa cum spui si tu.
Madalin primeste un frumos exemplu de viata, dragoste si devotament, de la voi, parintii lui si sunt convinsa ca stie sa aprecieze acest lucru.
Sa-ti fie familia binecuvantata, iar tu sa luminezi ca si pana acum, orizontul senin al vietilor voastre!
fără supărare, eu mă abţin! ;-)
Mă tem că Dragobetele tradiţional are nevoie de ceva mai multă promovare oficială... Valentinul, deşi mai tânăr pe la noi, l-a depăşit în experienţă!
O zi frumoasă, pescăruşule! Sunt sigură că este multă iubire în colţul tău liric, altfel nici nu ai scrie aşa de frumos :-)
Lori, esti binevenita, era nevoie si de abtineri, doar e democratie, nu? :)
Nimeni nu se supara, te asigur!
Ai dreptate, lipsa unei promovari oficiale largi, ferme si organizate, cu impact la public a dus la aceasta stare de lucruri.
Vechea problema, de fapt!
Nu stim si nu reusim sa ne promovam valorile adevarate, cele ce ne conserva permanenta izvoarelor, datinile, traditia.
Eu as mai tine Valentinul pe loc, i-as pune o mica piedica si i-as da un branci Dragobetelui, sa inainteze pe culoarul sau de sprint mai hotarat si mai motivat de izbanda ;)
Iti multumesc pentru aprecieri, ai dreptate, am adus multa caldura sufleteasca in "sera" mea lirica si incerc sa o conserv cu ajutorul acelor spirite luminoase, ca al tau, care-mi trec pragul.
O zi senina, bogata in zambete si surprize placute, si tie!
SALUT LA TOATA LUMEA!
Trimiteți un comentariu