duminică, 26 octombrie 2008

LA MULTI ANI de Sfantul DUMITRU, tuturor sarbatoritilor !


Crestinii il sarbatoresc astazi, Duminica 26 Octombrie, pe Sfantul Mare Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir, care s-a nascut in Tesalonic, unde se si afla moastele sale. In popor, sarbatoarea mai este cunoscuta si sub numele de Sanmedru ori Samedru. Traditia vorbeste despre aceasta sarbatoare ca ultima din toamna, cea de Sfantul Andrei fiind prezentata ca un “cap de iarna”.

Dupa moartea tatalui sau, guvernator al regiunii, Sfantul Dumitru a fost numit de imparatul Maximilian succesor al acestuia, incredintandu-i cetatea, cu porunca sa o “curete” de crestini. Acesta a inceput sa propovaduiasca Evanghelia. Imparatul roman a aflat de acest lucru si poruncit ca Dimitrie sa fie inchis. In ziua de 26 octombrie, au intrat in temnita ostasi si, gasindu-l stand la rugaciune, l-au ucis cu sulitele.

Moastele lui Dimitrie se spune ca au fost gasite intregi si nestricate cand Leontie a hotarat sa-i dedice sfantului, in semn de multumire ca s-a tamaduit, o biserica mare si frumoasa, iar pentru aceasta a fost nevoit sa darame vechiul lacas ridicat chiar pe mormantul sfantului. Din moaste se mai sune ca a izvorat mir si a umplut toata cetatea Tesalonicului cu o mireasma patrunzatoare si placuta. Osemintele sfantului au fost puse intr-o racla, la care credinciosii se pot inchina si azi.

In traditia populara, sarbatoarea Sfantului Dimitrie marcheaza sfarsitul verii pastorale, fiind numita si Samedru sau Ziua Soroacelor, pentru ca in aceasta zi se rezolvau si se lichidau toate socotelile, chiriile, imprumuturile, slujbele sezoniere si alte intelegeri incheiate cu sase luni in urma, la Sangiorz (23 Aprilie) si se incheiau noi invoieli. Cu ocazia acestei sarbatori, romanii aprind focuri in curti, iar peste flacari sar copiii - pentru a fi sanatosi, sau tinerii - pentru a se casatori.

In Maramures, obiceiul era ca de Samedru (26 Octombrie), cand au fost aduse turmele in "tomnatec", sa se faca alesul oilor. In culegerea de folclor din colectia Memoria Ethnologica, Maria Rednic, de 60 ani, din Oncesti, arata ca “acum e liber hotarul si nu-i bine sa nu fie lasate turmele la pascut de catre proprietarii terenurilor, ciobanii ii blestemau. Se considera ca l-ai refuzat pe Moise, fiind un mare pacat”.

Etnografii maramureseni au explicat ca “in ziua in care turma este separata si reincredintata stapanilor se poate vorbi de un ritual sferic: la plecarea in munte ultima oaie era mulsa pe prag, cu mainile incrucisate; acum iar la 26 Octombrie se repeta procedeul, dar este aleasa prima oaie din turma, iar cu laptele obtinut sunt stropite toate oile, precum si grajdul, facandu-se si semnul crucii si rostind: Cum a dat lapte/Asa sa dati si voi/Aceasta oaie/ Cat iti trai.” – Sursa: Anuta Savu, 78 ani, Viseu de Sus.

In aceasta zi se spune ca pacurarii (ciobanii), cu clopurile frumos impodobite cu flori de munte, sunt primiti sarbatoreste de intreaga comunitate si poate incepe petrecerea. Obiceiurile de Sfantul Dumitru erau asemanatoare cu cele din preajma echinoctiului de primavara, cum erau focurile si rotile de foc – cu rol de purificare.


OBICEIURI SI DATINI DE SFANTUL DUMITRU

Sfantul Dumitru este considerat patronul pastorilor. Este stapan peste iarna care vine. Daca jumatate din an stapaneste Sf. Gheorghe, cealalta jumatate este stapanita de el. Este ziua soroacelor pentru slujbe si diverse inchirieri, incheiate de Sangiorz. Noile invoieli aduc prilejuri de aldamasuri si de veselie. Originea pastorala a obiceiului este dovedita atat de durata de sase luni a intelegerilor, cat si de cunoscuta zicala: "La Sangiorz se incaiera cainii, la Samedru se bat stapanii".

Intra caldura in pamant si Gerila incepe a-si arata coltii.

Mosii de toamna (Ajunul lui Samedru): se face pomana grau fiert cu unt, lapte sau branza. In unele locuri, oamenii fac in ajun foc; se aduce un brad mare caruia i se da foc. Femeile impart nuci, paine, mere, covrigi; In acelasi sat se fac mai multe focuri. Fiecare duce acasa un taciune pe care il arunca in livada.

Dumitru Basarabov este Filip Schiopul. Se spune ca a calcat un pui si, pentru o asemenea gresala, si-a pedepsit piciorul vinovat sa suporte numai el greutatea trupului timp de un an.

Cainii lui Sumedru sunt lupii Sf. Dumitru. Ei se tin spre a fi feriti de lupi si ca oile sa fete bine.
Se tocmesc din nou servitorii pe la diversele trebi boieresti si se strica stanele.

Se tunde coama cailor pana la trei ani, ca sa aiba par frumos.

Celui ce va pazi aceasta sarbatoare ii vor fi ferite vitele de stricaciunea lupilor sau oamenii vor fi feriti de boli.

De Sfantul Dumitru nu se piaptana, ca-i primejdios de lupi.

Daca la Samadru este vreme aspra, iarna va fi buna, altii spun ca de va fi vreme buna, toamna va fi lunga si frumoasa.

Ciobanii care vor sa afle cum va fi iarna isi astern dulama in mijlocul oilor si se uita sa vada ce fel de oaie se va culca pe dansa. Daca se va culca o oaie neagra, iarna va fi buna; dimpotriva, daca se va culca o oaie alba, iarna va fi aspra. De asemenea, daca luna va fi plina si cerul acoperit de nori, daca ploua sau daca ninge, iarna va fi aspra, cu zapezi grele.

Ciobanii pandesc toata noaptea unde dorm oile si, daca dimineata se va trezi intai o oaie alba si va pleca inspre sud, iarna va fi grea; daca se va trezi o oaie neagra si va pleca spre nord, iarna va fi usoara.
Samedru este denumirea populara a zilei de 26 Octombrie, cand se sarbatoreste Sf. Dumitru. Samedrul este, pentru spiritualitatea populara bucovineana, patronul iernii pastorale, al anotimpului pastoral fertil.

Samedrul, "placut lui Dumnezeu pentru batranetea sa", este socotit a fi si patronul caselor si paznicul care-i apara pe oameni de fiarele salbatice. El a preluat numele si data de celebrare (26 Octombrie) a Sfantului Dumitru, Marele Mucenic de la Tesalonic, din calendarul crestin ortodox.

Impreuna cu San-George, Samedru imparte anul pastoral in doua anotimpuri simetrice: vara pastorala (23 Aprilie-26 Octombrie), ce are ca miez al timpului sarbatoarea de Sant-Ilie (20 Iulie), si iarna pastorala (26 Octombrie si 23 Aprilie), cu miezul timpului la 16 Ianuarie (San-Petrul de iarna).

12 comentarii:

Anonim spunea...

La multi multi multi ani!
o seara minunata iti doresc

Anonim spunea...

Multumesc, pescarusule, pentru urari si pentru aceasta postare! Sa ne ajute Dumnezeu tuturor si Sfantul Dumitru sa ne dea sanatate si bucurie! Iti doresc o saptamana minunata si de abia astept sa ne vedem. Cu mare drag!

pescarusul argintiu spunea...

Multumesc pentru urare James, o preiau de la tine si o adresez tuturor acelora ce poarta acest mandru nume de sfant, serbat cu cinste doua zile la rand de credinciosii ortodocsi din tara si din Capitala, al carei patron spiritual este Sfantul Dumitru Basarabov.
O zi luminata de sfintenia acestei mari sarbatori si de puterea gandului bun !

pescarusul argintiu spunea...

Draga Corina, e o mare bucurie sa fim alaturi si la sarbatori de suflet, cand cinstim cu smerenie si evlavie memoria Sfantului Dumitru.
Iti multumesc mult pentru urarile tale calde, izvorate din inima si fie ca lumina desavarsita din jurul sfintelor moaste de la Patriarhia Romana sa ne calauzeasca si ne ocroteasca mereu pe drumurile vietii!
Cu mult drag, aceste versuri imi doresc sa-ti aduca seninatate si bland suras:

"Într-o frumoasă dimineată
Cu soare dulce În răsărit,
O floare s-a ivit din ceată
Pe o creangă ce-a-nverzit .

Ascunsă-n mugur s-a trezit
După a ei lungă dormitare,
Si Încet, Încet a Îmbobocit
Sub grija razelor de soare .

Si-a desfăcut corola dulce
Si petalele albe-au chemat,
Toti flutarasii să mănânce
Nectarul bun ce-a adunat .

Si-asa a vrut să dăruiască
Al său meniu bun, delicios,
Să poată iară să rodească
Un fruct, aromat si gustos .

Să poată din nou să ofere
Si pe acesta, spre hrănire,
Având În sine-o mângâiere
Că si-a-mplinit a sa menire.

Astfel, as vrea sa fiu si eu!
Ca floarea cea dăruitoare,
Asuns deplin in Dumnezeu
Prin fapte bune, jertfitoare.

Să Împart nectarul adunat
Cu drag la toti cei ce Îl vor,
Sa crească fructul aromat,
Spre buna hrană, a tuturor!

Să pot să-ajut prin voiosie
Pe-acei lipsiti si nevoiasi,
Si-n cea mai mare bucurie
La ce am, sa-i fac părtasi!

Să-nvăt dela floarea curată
Ivită pe creanga cea verde,
Căci dăruirea, nici-o dată
Prin Împărtire nu se pierde .

Astfel, Îndeplinind menirea
Ce ne-apartine, tot mereu,
Vom demonstra că dăruirea,
E-un atribut din Dumnezeu!"

Flavius Laurian Duverna - Daruire)

Sa-ti fie parcursul acestei saptamani lin si presarat numai cu bucurii!

Anonim spunea...

Cineva, drag mie, mi-a reprosat de ce lucrez in aceasta zi sfanta de sarbatoare uitand de altfel ca toti ne aflam la locurile de munca, adica munceam. Pacatul, zic eu, al facem atunci cand nu credem, cand puterea gandului ne duce pe cai gresite ce nu plac Domnului.
Cu intarzaiere, La Multi Ani! celor ce poarta acest nume.

pescarusul argintiu spunea...

Paul, cu siguranta ca acel cineva apropiat sufletului tau avea intr-o oarecare masura dreptate in privinta pastrarii zilei de sarbatoare doar pentru ruga adanca, reflectii de suflet si cinstirea cum se cuvine a sarbatoritilor.
O zi sfanta de mare sarbatoare, cum este aceasta, ar trebui sa se bucure de un ritual special, chiar si cand ea "cade" intr-o zi lucratoare. Dar nu toti ne putem lua o zi libera sa implinim acest deziderat si atunci nu ne ramane decat sa pastram icoana Sfantului si lumina pomenirii sale, cu multa grija si credinta, in suflete.

Anonim spunea...

Cata dreptate ai...si totusi,fiecare dintre noi muncim in aceste zile, adevarul este ca doar unii dintre noi pot lua decizia cinstirii cum se cuvine a zilelor de sarbatoare. Acestia din urma o pot face fiind proprii lor stapani,iar placerea de a face banul munciind, poate fi lasata pe planul doi in favoarea credintei.
O seara buna!

Anonim spunea...

Cata dreptate ai...si totusi,fiecare dintre noi muncim in aceste zile, adevarul este ca doar unii dintre noi pot lua decizia cinstirii cum se cuvine a zilelor de sarbatoare. Acestia din urma o pot face fiind proprii lor stapani,iar placerea de a face banul munciind, poate fi lasata pe planul doi in favoarea credintei.
O seara buna!

Anonim spunea...

p.s.Scuze ptr.degringolada creata!

pescarusul argintiu spunea...

Paul, este adevarat si ceea ce afirmi tu. Doar unii dintre noi se pot numi cu adevarat proprii lor stapani si acestia sunt o mica parte privilegiata si extrem de rara.
Pentru toate darurile cu care am fost binecuvantati, sa nu uitam sa murmuram "Imnul Luminii" celei dumnezeiesti:
"Da-ne noua Lumina cea Adevarata,
Si noaptea orbirii noastre Lumineaza,
Sterge lacrimile noastre si imparte
Mila, cu mana TA care ne-a zidit.
Vegheaza asupra noastra si calauzeste,
Drumurile noastre ratacite,Cu Dreapta TA!
AMIN."
Sa multumim cu evlavie bunului Dumnezeu pentru tot ce a permis sa se intample si bun si rau in vietile noastre, fara sa ne lase o clipa lipsiti de ocrotire.
"Doamne, iti multumesc ca ieri ai fost cu mine si ca si azi sunt sub protectia Ta. Ajuta-ma sa nu ma ingrijorez de ziua de maine, sa imi aduc aminte ca dragostea Ta ocrotitoare ma asteapta si in acel maine pe care nu il cunosc!"

Anonim spunea...

Pai dupa ce am patit in seara asta,trebuie sa fac o ruga de multumire, sigur!!! ingerasul a fost langa mine.

pescarusul argintiu spunea...

Draga Paul, asa este, unoeri in viata trebuie sa trecem prin incercari grele, neasteptate. Dupa ce reusim sa le depasim si sa izbandim, cu voia si milostivenia Celui de Sus, trebuie sa avem grija si sa-I inaltam rugi de slavire si recunostinta pentru bunatatea Sa fara margini.
Putem ingenunchea cu smerenie si murmura asa:
"Eu ştiu că pot păşi pe ape,
când ochii mei privesc spre Tine..
Nu am puterea să înfrunt furtuna,
nici să mă-mpotrivesc când valul vine...

Dar nu mă uit la slaba mea făptură,
la pumnul de ţărână care sunt,
Şi nici la hăul care se despică
sub pasul tremurat, împins de vânt.

Eu ştiu că pot păşi pe ape
cînd ochii mei privesc spre Tine!
Tu-mi eşti puterea şi tăria
când din adânc, furtuna vine!

De braţul Tău mă las purtată.
Sprijin îmi eşti şi adăpost.
Tu-mi dai din cupa Ta să beau, Stăpâne...
ca să găsesc al valurilor rost.

Mă porţi spre pajişti verzi şi ape limpezi
şi-n valea umbrei morţii, mă-nsoţeşti!
De vin duşmanii mei să mă-ncolţească,
în faţa lor mi-aşterni...ca să-i striveşti!

Şi Doamne, câtă binecuvântare...
ca să Te am alături, pas cu pas!
Urechea mea-nsetată-i după Tine,
ca să-Ţi audă susurul din glas!

Când Tu eşti Cel ce viaţa îmi conduce,
eu nu mă tem de nici un fel de val!
Căci ştiu puterea Ta care mă poartă
întotdeauna pe-nsoritul mal.

Nu plâng, nici nu mă rătăcesc pe cale...
în faţa mea Tu netezeşti cărări!
Şi ochii mei privesc adânc în Tine...
Fântâna mea de binecuvântări!

Spre Tine Doamne, îmi ridic privirea,
să-mi dai puterea să mă-nalţ spre stele.
Căci Tu mă iei de mână şi-mpreună,
noi vom străbate-oceanul vieţii mele!!! "

(Rely Tarniceri - "Eu stiu ca pot pasi pe ape")