Torta Olimpica 2008 - la final de periplu

Olimpiada 2008 de la Beijing poate fi caracterizata ca un mare pariu pentru CHINA, dar mai ales pentru reimprospatarea turismului generat de furia care a inceput o data cu desemnarea orasului drept organizator.

Istoria spune ca in timpuri stravechi, Hercule, cel mai puternic barbat i-a provocat pe cei patru frati ai sai la o intrecere inainte ca zeii din Olympia sa decida pentru arena Jocurilor Olimpice antice. Data este 776 i. Ch. perioada de la care grecii masoara din patru in patru ani olimpiadele. Jocurile, care au luat forma unui festival al sportului au fost tinute neintrerupt timp de circa 1.200 de ani. In timpul Olimpiadelor, pacea dainuia in toata Grecia. Atletii care invingeau erau salutati ca niste eroi si adesea ridicati la statutul regal in orasele natale. In onoarea lor se ridicau statui in jurul magnificului Templu al lui Zeus, de langa Padurea lui Altis si stadionul Olympia .

Se stie ca atletii concurau, in cele mai multe cazuri, goi. La inceput purtau sorturi, dar in conformitate cu scriitorul antic Pausanias, la una din intreceri, un competitor s-a debarasat in mod deliberat de sort pentru a putea alerga mai liber in timpul jocurilor din 720 I.Ch. si de atunci hainele au fost interzise. La momentul de glorie al jocurilor, in secolul al IV-lea i.Ch., festivalul olimic atragea vizitatori nu numai din Peninsula Peloponesiaca, ci si din coloniile indepartate ale Greciei, precum Libia sau Egipt. Poetii si scriitorii recitau, sculptorii lucrau la statui inconjurati de spectatori, vanzatorii ambulanti serveau mancare, comerciantii aduceau pentru a fi vanduti cai din intraga peninsula.

Femeilor le era interzis sa ia parte la spectacol, dar acest lucru nu avea nimic de a face cu nuditatea competitorilor. Motivul se baza pe faptul ca stadionul Olympia era dedicat lui Zeus, fiind, de aceea, o zona sacra pentru barbati. Intrecerile de sarete, care se tineau in afara incintelor sacre erau permise si spectatorilor femei. Calatoria in Olympia a atras unele din cele mai mari nume ale perioadei clasice grecesti. Platon a participat la festival cand avea 70 de ani. Demostene, Diogene, Pitagora si Temistocles au vizitat Olympia la un moment dat al istoriei. Tanarul Tucidides era printre spectatori atunci cand Herodotus isi citea operele.

In anul 393 d.Ch. imparatul roman Theodosius a declarat Jocurile necorespunzatoare si asa le-a pus capat. Secole de cutremure si inundatii au ingropat Olympia si Templul lui Zeus, pana in 1870 cand excavatiile germane au dezvelit frumoasele si magnificele statui ale jocurilor clasice grecesti.

Descoperirile arheologice de pe pamantul sacru al Olympiei l-au fascinat intr-atat pe baronul Pierre de Coubertin, incant si-a exprimat intentia de a reinvia Jocurile Olimpice. Pe 23 iunie 1894, vorbind la Sorbona (Paris) unei adunari a liderilor din sport reprezentand noua tari, el a propus ca jocurile grecesti sa fie readuse, dar la scara internationala. Ideea a fost primita cu antuziasm, asa ca Jocurile Olimpice Moderne s-au nascut asa cum le stim astazi.

Prima Olimpiada a fost celebrata doi ani mai tarziu in Atena, unde un numar de circa 245 de atleti (toti barbati) din 14 state s-au intrecut pe stadionul antic Panathenaicon. Americanii au castigat 9 din cele 12 evenimente, dar Grecia a castigat cele mai multe medalii (47). Marea incununare a fost victoria lui Spiros Louis in prima intrecere maraton, care s-a desfasurat pe acelasi curs ca al eroului grec Pheidippides dupa batalia de la Marathon din 490 i.Ch.

Torta olimpica a Jocurilor Olimpice din China anului 2008 a fost stinsa in cursul zilei de Sambata, 3 Mai 2008, dupa ce si-a incheiat oficial traseul mondial, ultimul punct din acest traseu fiind orasul chinezesc Macao.

Duminică ea şi-a început periplul prin China, ţara-gazdă a Jocurilor Olimpice din această vară.
Flacara va fi reaprinsa pentru a fi purtata prin toate regiunile chineze. Torta va traversa, in total, 119 orase chinezesti pana la startul Jocurilor Olimpice, in luna august.

Torţa olimpică a poposit în această dimineaţă a zilei de 5 Mai 2008, în oraşul chinez Wuzhişan, a doua destinaţie din provincia Hainan. Festivităţile au debutat la ora locală 7:15 într-una dintre cele mai mari pieţe din oraş.

În total, peste 200 de persoane vor purta simbolul olimpic pe o distanţă de 31 de km. Câteva mii de oameni au aşteptat pe străzi trecerea torţei. Aceeaşi atmosferă de sărbătoare a însoţit şi ceremoniile din Sanya, unde flacăra olimpică s-a aflat ieri. Actori, sportivi şi oameni de afaceri s-au numărat printre cei 208 purtători ai torţei prin oraş. În această seară, ea va ajunge în capitala provinciei Hainan, Haikou. Destinaţia finală este capitala Beijing, unde vor debuta pe 8 august Jocurile Olimpice de vară.

Simbolul olimpic va străbate, cum spuneam, peste 100 de oraşe din întreaga ţară. Măsuri importante de securitate s-au luat, în special, în Tibet.

Dacă la Hong Kong şi Macao, torţa a fost primită într-o atmosferă de sărbătoare, nu acelaşi lucru poate fi spus şi despre alte destinaţii din Europa sau Statele Unite spre exemplu. La Londra, Paris sau San Francisco, protestele au umbrit spiritul festiv al ceremoniilor atent pregătite de autorităţi. Forţele de securitate impresionante nu au putut face faţă valului de nemulţumire din partea militanţilor pro-Tibet şi ai activiştilor pentru drepturile omului.

Preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), Jacques Rogge, a declarat la Singapore că nu regretă faptul că organizarea Jocurilor Olimpice din această vară a fost atribuită oraşului Beijing, în ciuda criticilor privind drepturile omului în China, informează AFP.
"Am declarat în mai multe rânduri că CIO consideră înţeleaptă atribuirea organizării JO oraşului Beijing şi nu avem niciun regret. În primul rând, Beijing avea un proiect excelent, probabil cel mai bun dintre toate. La Jocurile Olimpice vrem calitate şi în China avem parte de calitate", a spus Rogge.
Jacques Rogge a subliniat că în cazul Chinei era vorba de o a doua candidatură. "În plus, era vorba de acordarea dreptului de organizare a JO unei cincimi din omenire", a adăugat el.
"Din toate aceste motive, considerăm că trebuia ca JO să aibă loc la Beijing", a precizat preşedintele CIO.

Stadionul Olimpic din Beijing a fost deja deschis publicului din cursul lunii Aprilie 2008. Arena, numită "Cuibul de Pasăre" va găzdui ceremoniile de începere şi încheiere a Jocurilor Olimpice din august.

Stadionul este creaţia unor arhitecţi elveţieni, care au lucrat sub consilierea unui artist chinez. Cu o capacitate de aproape 100.000 de locuri, stadionul a costat peste 500 de milioane de dolari.

Pentru realizarea structurilor de grinzi metalice s-au folosit 42.000 de tone de oţel. "Cuibul de Pasăre" este construcţia în carcasă metalică cu cea mai mare deschidere din lume.

Recent, autorităţile chineze au fost criticate că au muşamalizat o serie de accidente de muncă produse din cauza neglijenţei firmelor de construcţii care au angajat muncitori necalificaţi.

Chiar daca jocurile se desfasoara pe o perioada de doar 2-3 saptamani este necesara o pregatire de zece ani pentru a asigura succesul acestei festivitati. Experienta oraselor care au gazduit Jocurile Olimpice a demonstrat ca, daca sunt bine planuite si promovate, pot genera o crestere semnificativa pentru o perioada lunga de timp. Un sector primar pentru cresterea asteptata este turismul, de care tara se va bucura mult dupa terminarea jocurilor.

In general, beneficiile organizarii unui asemenea eveniment sunt atragerea de turisti straini si crearea unei noi generatii de turisti care vor face cel putin cateva vizite in tara organizatoare; crearea unei imagini favorabile turismului; modernizarea infrastructurii; oportunitatea unica a tarii de a folosi prezenta mediei internationale pentru a trimite mesaje intregii lumi.

Impactul gazduirii Jocurilor Olimpice asupra pietei interne de turism este considerat a fi foarte important pentru tarile mari, cum ar fi Statele Unite sau Australia. Si in cazul Chinei, acest efect este considerat a fi semnificativ.

Ramane insa instituita tristetea ca scenele de disperare, de revolta si de violenta, care au marcat traseul tortei prin lume, au murdarit nu numai imaginea internationala a Chinei, ci si pe cea a brandului Olimpiadei in sine.

CIO si reprezentantii comitetelor olimpice nationale se lupta cu perspectiva tot mai evidenta ca aducerea tortei in Tibet va alimenta flacarile framantarilor actuale. Pentru a garanta o populatie supusa, exista marturii potrivit carora autoritatile au intensificat campaniile stridente de „educatie patriotica“ din manastirile budiste, cerandu-le calugarilor sa il denunte public pe Dalai Lama si chiar sa-i calce in picioare fotografia. Cu alte cuvinte, obsesia autoritatilor cu securizarea rutei tortei va intensifica represiunea.

Pentru moment, Beijingul se invarte pe loc si refuza sa ia in considerare pierderile uriase de imagine pe care China le-ar avea prin scurtarea traseului de 58 de zile si 137.000 de mile prin 21 de tari. Ca si Jocurile in sine, odiseea tortei a fost destinata sa simbolizeze statutul de mare putere al Beijingului, ca si vasta acoperire a imperiului sau contemporan.