Al Treilea Val si Modelele de Business

"Nu vom cobori noi primii pe Marte, dar vine Al Treilea Val si e bine sa facem si noi parte dintre cei care supravietuiesc luand parte la solutii". De aceasta data, autorul nu e americanul Alvin Toffler, ci Varujan Pambuccian.

La inceput de secol XX, oamenii descopereau voluptatea vitezei. Calare pe „calul de foc“ inghiteau pe nevazute kilometri de sina ferata. La volanul automobilului goneau „nebuneste“, speriind deopotriva oamenii si animalele de prin satele strabatute.



Dar voluptatea cea mai mare, cea a strapungerii in mare viteza a paturilor de nori, oamenii au aflat-o abia dupa ce s-au ridicat de la sol, in carlinga avionului, in lupta tenace cu gravitatea. Oamenii si-au botezat noua etapa a vietii lor „epoca a vitezei“. Reperul „timp“ a inceput sa prinda din ce in ce mai multa valoare. Epoca vitezei ne-a facut sa proclamam si sa acceptam ca „timpul inseamna bani“. Dar a venit secolul XXI cu o noua ambitie si o noua provocare: aceea de a reusi sa merite aceeasi titulatura de „epoca vitezei“, insa fara sa repete prea mult din trairile perioadei anterioare. De data asta nu mai vorbim doar de viteza cu care parcurgem spatiul, fie el la sol, sub apa sau la suprafata ei, in aer sau in cosmos. De data asta vorbim despre viteza cu care ne prefacem viata, ne schimbam structurile sociale, economice si politice, ne transformam modelele de business intr-o continua ecuatie a cererii si a ofertei.

Scriitorul si futurologul american Alvin Toffler (cunoscut pentru scrierile sale despre revolutia digitala, a comunicatiilor, a mediului corporatist si despre singularitatea tehnologiei) anunta de mult timp sosirea celui de-„Al Treilea Val“.

Impartind istoria civilizatiei in trei faze succesive, prima fiind aceea de manifestare agricola, iar a doua fiind faza industriala, Toffler sustine nasterea noii civilizatii, cea informationala, venita pe creasta celui de-al treilea val. Trec de la Toffler la un alt ganditor contemporan, de data asta autohton, savuros prin felul in care stie sa apropie lumea tehnologiei informatiei de lumea obisnuita, de „afara“: Varujan Pambuccian (seful Comisiei de Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor din Camera Deputatilor) s-a referit la schimbarea in mare viteza a societatii, avand ca motor industria de IT si comunicatiile, utilizand aceeasi metafora, „Al Treilea Val“. Dar de data asta, „valul lui Pambuccian“ se refera mai explicit la felul in care participam la mai multe schimbari produse dintr-o data. Este momentul in care trei tipuri de arhitecturi diferite, dar complementare, se schimba profund in acelasi timp: modelele de echipamente, adica arhitectura hardware, modelele de programe – arhitectura software – si modelele de business, adica arhitectura planurilor de afaceri. „Toata smecheria este sa stii cum sa te tii bine pe placa, la suprafata, si sa treci de valul asta“, spune Pambuccian.

De fapt este vorba despre felul in care utilizatorii de masa, societatea de afaceri si societatea informationala reusesc sa faca un „ménage à trois“. Este prima data cand vectorul dezvoltarii industriei IT&C nu mai este tehnologia informatiei si comunicatiile. Informatiile de orice natura (video, audio, text) in orice forma de flux, cantitati din ce in ce mai mari sunt stocate din ce in ce mai des altundeva decat acolo unde sunt solicitate. Mai mult, softurile si sistemele de operare pot fi la randul lor stocate pe ceea ce Pambuccian numeste „calculatoare metropolitane“, astfel incat calculatorul de pe biroul fiecaruia sa devina doar o interfata de lucru. Producatorii si furnizorii de echipamente, softuri si servicii IT se orienteaza si mai mult catre nevoia utilizatorului final. Iar modelul de business se schimba si deriva din ceea ce pare sa fie vectorul momentului: Google, un „calculator“ urias, in fapt o retea de calculatoare si elemente de legatura si comunicare cu extindere si constructie globale.
Scriam recent despre fenomenul „freelove“ – goana consumatorilor dupa produse si servicii gratuite, furnizate pe baza publicitatii ce le insoteste. Iata ca modelele de business ale „valului lui Pambuccian“ se bazeaza exact pe abonamente la servicii si solutii inteligente integrate, din ce in ce mai ieftine si cu tendinta de a deveni gratuite. Accesul la continut si la soft va fi „advertisment based“ – bazat pe publicitatea conexa –, iar publicitatea va trebui sa se reinventeze, plecand de la actuala publicitate contextuala.

Cu cat mai repede se va produce acest lucru, cu atat mai bine pentru cei ce stau „pe placa“. Viteza de reactie conteaza enorm in epoca vitezei, iar piata romaneasca poate sa nu fie doar „follower“, ci si generator de solutii, daca dezvolta cat mai multe companii de avangarda si inovatoare ce vor traversa al treilea val, „valul lui Pambuccian“.

Sursa: Revista "Money Express" - autor Daniel Apostol

Daniel Apostol este realizator la The Money Channel, singurul post de televiziune de business. Are 7 ani de experienta in presa (radio, print, tv) si este abolvent al MBA Romano-Canadian, specializarea marketing.

Am gasit undeva un pasaj care mi s-a parut deosebit de interesant si de realist, legat de impulsul care provoaca schimbarea si duce mai tarziu la dezvoltarea societatii:
"Oamenii rezonabili se adapteaza lumii in care traiesc.Oamenii nerezonabili incearca sa adapteze lumea la ei insisi. De aceea, orice progres se datoreaza oamenilor nerezonabili".