vineri, 10 aprilie 2009

Reusita acceptarii de sine...

Calatoria spre propria noastra acceptare isi are radacinile in copilarie, in relatiile noastre cu cei ce ne-au dat viata si cu fiintele din jur. Pentru a fi exact cine suntem inseamna sa acceptam tot ceea ce intruchipam. Acceptarea de sine ne permite sa constientizam toate gandurile, cuvintele, actiunile sau sentimentele noastre, fara negarea, repudierea sau evitarea lor.

Ar trebui sa ne deschidem spre imbratisarea tuturor aspectelor fiintei noastre, a partilor care ne plac sau nu. Ar trebui sa ne acceptam imperfectiunile si umanitatea fara conditii.

Adesea incercam sa ignoram, sa negam sau sa suprimam natura completa a umanitatii noastre, vrand doar fericirea, succesul, sanatatea si tineretea in vietile noastre. Cand devenim constienti de non-acceptarea noastra, castigam discernamant asupra naturii existentei. Nu suntem perfecti! Nimic nu este perfect! Existenta nu este perfecta! Viata nu este intotdeauna corecta, nici satisfacatoare si nici buna cu noi. Dar nici nu este intotdeauna incorecta, nemultumitoare sau rea.

Existenta este schimbatoare. Nu este absoluta. Nu putem spune ca viata este intotdeauna sigura si lipsita de primejdii, dar ne putem privi tendinta de a ne-o dori sa fie asa. Putem observa cum ne structuram propriile lumi interioare si exterioare pentru a ne asigura ca suntem in singuranta.

Ar trebui sa stim ca, daca vom imbratisa absolut totul cu asumare si implicare, ne vom indrepta spre armonie si plenitudine.

Va doresc sa va bucurati de zile senine, fericite de week-end si pline de flori!
Sa traiasca toti sarbatoritii care poarta nume de flori sau care s-au nascut in aceste zile!

22 de comentarii:

elite spunea...

Pescarusule,mie imi palce viata asa cum este ea...cu bucurii si necazuri cu impliniri si esecuri...Imi place sa ...exist!O zi frumoasa1

starsgates spunea...

:)Sigur că-mi place să fiu mai mult fericită decât...nefericită, dar cum pot să-mi dau seama că e bine dacă nu e şi...rău???:)

Cristian spunea...

Superb mesajul tau.Nu stiu cu ce te ocupi insa cu siguranta atingi inimile oamenilor.Din pacate 90% dintre noi nu ne cunoastem deloc.De fapt, ne este frica sa pornim intr-o calatorie interioara.Fugim efectiv de noi insine.Trebuie sa intelegem odata pentru totdeauna ca singura Cale de-al simţii pe Dumnezeu este cunoasterea propriei fiinte.Daca reusim sa ne cunoastem pe noi insine cu siguranta toate celelalte vor venii de la sine.Un sfarsit de saptamana excelent...Hugs!:)

Cristian Lisandru spunea...

"Putem observa cum ne structuram propriile lumi interioare si exterioare pentru a ne asigura ca suntem in singuranta" - mă bucură foarte mult ideea de lume interioară şi lume exterioară. Şi eu cred că navigăm între aceste lumi, cu vânt în pânze de gând...

pescarusul argintiu spunea...

Elite, cred ca ai una dintre atitudinile cele mai sanatoase si mai constructive fata de felul cum privesti viata!
Acest declarativ fara urma de ezitare "Imi place sa exist!" spune tot despre optimista incurabila care esti, temperata insa de un realism mereu prezent.
Cat mai multe bucurii iti doresc sa polarizezi, iar necazurile sa aiba doar statut temporar!
O zi plina de energie si sanatate!

pescarusul argintiu spunea...

Ce ne-am face fara aceasta mentalitate care ne pune la adapost si ne da puteri sa mergem inainte?
Cred ca am putea trai nestingheriti, Starsgates, doar cu binele alaturi si am sti sa deosebim diferitele trepte ale binelui, fara a le pune mereu in antiteza cu raul.
Numai ca realitatea ne-a demonstrat ca asa cum lumina e insotita de umbre, linistea e patrunsa de zgomote, soarele exista printre nori, tot asa si binele e acompaniat de rivalul sau.
Iti doresc cat mai multe perceptii benefice asupra vietii!

pescarusul argintiu spunea...

Cristian, ma bucur ca ai patruns in profunzimea gandurilor exprimate de mine si le-ai extins valentele.
Aria preocuparilor mele profesionale este extrem de indepartata prin specificul sau de latura umanista a actiunilor din virtual. Dar se imbina si se atrag extrem de puternic.
Indemnul tau spre autocunoastere este binevenit, realizarea lui fiind cheia dezvoltarii personalitatilor noastre.
Zile de sfarsit de saptamana cu adevarat insorite si senine!

pescarusul argintiu spunea...

Da, Cristi, exact acest lucru il facem zi de zi, navigam "cu vant in panze de gand", cum ai spus tu atat de inspirat, dinspre lumea interioara spre cea exterioara si invers!
Depinde doar cat de buni carmaci stim si reusim sa fim, pentru a strabate labirintul nesfarsit al vietii si a trece de pragurile interioare sau exterioare ce ne inchid orizonturile sau ni le obtureaza.
O zi cu mult soare in ganduri si in suflet!

incertitudini spunea...

Oricum, cred ca suntem noi insine, macar in interiorul nostru,Pescarus!
Bune, rele, frumoase, grave, intamplarile pe care le traim sunt parte din noi.
Nu putem avea tot ce ne dorim.Sau putem avea, dar pentru asta, trebuie sa facem pasii cuveniti.Pe aici cred ca ne poticnim- unele salturi pot fi imposibile, altele ne rapesc prea multa energie.
Cum sa fii acceptat de ceilalti , daca nu esti impacat cu sine?
Eu cred in echilibru!

pescarusul argintiu spunea...

Gina draga, ca de obicei ai extras esenta si ai pus punctul pe "i"!
Tocmai ideea de echilibru am vrut si eu sa o subliniez, mereu dorit, mereu cautat, mereu in stradanii de a-l atinge.
Tinta noastra ar trebui sa fie atingerea unui echilibru dinamic intre eul nostru si eurile celorlati, mijlocite prin mediile de interferenta sociala.
Si eu subscriu pentru aceasta stare, cu toata convingerea!

frenchmaria spunea...

Pescarusule imi pare ca un manisfest :-). Un manifest fain despre credinta ta in viata. Ar trebuie scris cu litere mari

VIATA E FRUMOASA PRIN IMPERFECTIUNEA EI.


Foarte adevarat este tot ce ai scris. Cei care n-au inteles acest lucru, fii sigur ca se lupta acum cu depresia, sunt EMO... sau alte posibile "undergrounduri bad".

pescarusul argintiu spunea...

Manon, iti multumesc, nu ma gandisem ca ar putea avea conotatii de manifest, dar acum iti dau dreptate :)
Este foarte bun titlul tau, eu parca as mai introduce ceva:
"Viata e frumoasa prin insasi perfectiunea imperfectiunii ei"...
Numarul celor depresivi si fara speranta este in crestere, ar trebui ca ei sa cunoasca si sa aplice cateva tactici de aparare, pazindu-se de agresiunile indoor-outdoor tot mai dese si mai dureroase.
O zi cu multe insule de perfectiune!

anamariadeleanu spunea...

sa ne acceptam costient pe noi insine asa cum suntem, da, dar eu cred ca odata asumata aceaasta 'situatie'/ stare data, ne putem vedea si defectele sau, cum spcrieti Dvs, imperfectiunile, iar cele care se pot corecta, incercam sa le retusam; si asta tine tot de noi, iar eu cred ca este la fel de importanta si de necesara ca si accceptarea sinelui.
cu respect,

pescarusul argintiu spunea...

Ana Maria, sigur ca da, fara indoiala ca asa este.
Pledoaria mea despre reusita acceptarii sinelui era o invitatie la toleranta, la intelepciune, dar si la dezvoltare personala, mai ales ca ea se aplica pe fiecare treapta a existentei, nu e episodica si nici pasagera.
Iti multumesc mult pentru ideile exprimate in interventia ta, ce donota multa atentie la lecturarea acestor ganduri.
O seara agreabila si senina!

Ioan spunea...

Frumos zis, pescăruşule. Mă bucură să citesc asemenea mesaje bine structurate, poetice, dar mai ales cu profunzime.

pescarusul argintiu spunea...

Dincolo de haina cuvintelor ce imbraca gandurile, trebuie sa privim miezul ideilor reflectate de ele.
Iti multumesc mult, Ioan, pentru ca ai avut rabdarea sa le patrunzi sensurile si sa le decodifici corect.
O seara linistita!

Paul spunea...

Sarbatori Fericite si un Paste linistit!

Cristian spunea...

Multumesc pentru urari.Sunt convins ca primavara a poposit deja in inima ta buna.Sarbatori fericite!:)

pescarusul argintiu spunea...

Paul, iti multumesc mult pentru urari.
Asa sa fie!
Sarbatori fericite, Florii si Paste deopotriva, pline de soare, zambete, frumusetea primaverii si armonie sufleteasca!

pescarusul argintiu spunea...

Cristian, sigur ca primavara a poposit si pe aripi de pescarus, sper ca ea sa ramana cat mai mult acolo ;)
Sarbatori fericite, sub semnul trilurilor cristaline ale mierlei!

greenfield spunea...

Si eu sunt impacata cu mine insami, desi am pretentii in continuare...de aceea n-am incetat sa invat.
Un week-end frumos iti doresc!

pescarusul argintiu spunea...

Greenfield draga, exact la aceasta idee exprimata in acest fel de tine, la "impacarea de sine", ma gandeam putin mai devreme!
Stim de mult timp ca telepatia nu are frontiere ;)
Ai o mare vointa, o mare energie si o profunda aplecare spre cuprinderea unei zone cat mai extinse din universul cunoasterii.
Esti un exemplu de admirat, dar si de urmat!
Un week-end sarbatoresc, plin de flori, zambete si soare!