Nici vorbă să lăsăm fiorul tandreţii in seama nostalgicilor şi resemnaţilor...
Daca ne uitam cu luare aminte in jurul nostru, regasim tandretea tacuta in natura, revarsandu-se generos printre fiintele necuvantatoare si blande, cu sufletul curat.
Regasim tandretea in plimbarile prin parcuri, intre mama si copilasul sau, strans cu multa grija si caldura la piept, intre tinerii purtati de vartejul primei iubiri.
Există, dupa cum spun sociologii, două feluri de tandreţe: una solară, activă, înzestrată cu dominare, performanţă, competiţie, iar cealaltă lunară, caracterizată prin pasivitate, moliciune, drăgălăşenie.
Tandretea se împărtăşeşte între copii, bătrâni, adulţi, necuvantatoare, in lumea plantelor. Putem regăsi tandreţea tacuta în privire, atitudine, în peisaje. A accepta izbucnirile de tandreţe este sinonim cu a iubi viaţa.
"Dacă înlături iubirea şi tandreţea, dispare tot farmecul vieţii" era de parere Cicero.
"Tandreţea tăcerii în liniştea serii
O simt, o admir ca pe o pară
Cu gustul mierii de primăvară, din Mai..
Mâncată în taină.
Tandreţea tăcerii
E-n liniştea ta şi a mea
De culoarea serii -
Sclipitoare şi luminată de stele,
Ce clipocesc duios între ele.
Dar uneori -
tandreţea tăcerii-
E ca:
Strigătul verii,
Şoapta primăverii
Sau îmbrăţişarea iernii,
Strivită de o singură zi
Incredibilă şi nefastă."
(Valerian Ciobanu)
Oare tandretea va mai figura printre favoritele linistii sufletului nostru? Sau ii vor ingheta impulsurile, alungata de moda incisivitatii, a gesturilor agresive? Voi ce credeti, v-ati mai intalnit cu ea sau o considerati o specie rara, pe cale de disparitie?
14 comentarii:
Cine ar fi putut vorbi mai frumos, mai cald si mai limpede despre tandrete decat un pescarus?
Imi place atat de mult cuvantul, poate la fel de mult ca'mama" sau "copil".
Nu stiu cand l-am invatat, nu stiu cand l-am simtit prima oara, atata stiu ca iubesc tandretea privirilor, a simplei atingeri.
Iubesc tandretea imbratisarii sincere; pe cea a umarului puternic pe care pot plange..
Ai ales cea mai frumoasa tema pentru o zi de primavara!
Pozele sunt din nou de exceptie :P
Foarte frumos articolul... Bineinteles, stii parerea mea, tandretea este pe cale de disparitie... Cei care simt nevoia sa fie tandri cu ceilalti, au inceput de ceva timp sa nu se mai manifeste deoarece, in randul nostru, al tinerilor, este considerata un fel de defect, ca si sensibilitatea, placerea de a citi, de a discuta ceva serios, de a scrie, etc...
O seara placuta!
Pescarusule,azi nu m-ai vizitat deci pot spune ca deja imi e dor de vorbele tale...tandre.Iata si cateva versuri:
Nevoia de tandreţe e vitală
Nevoia de tandreţe e vitală
Pe fiecare dintre noi 'l-nvinge
Dorul după-o floare sau petală
Pe care-nsingurarea se prelinge
Melancolia-nscrisă pe meninge
Se-ascunde-n fiece vocală
Nevoia de tandreţe e vitală
Pe fiecare dintre noi 'l-nvinge
Suav o siluetă vag florală
La ivirea zorilor se stinge
Un duh aievea vine şi ne spală
Cu tristeţe sufletul. Şi plânge;
Nevoia de tandreţe e vitală...
Draga Gina, mi-ai transmis emotia ta calda si blanda asa cum numai tu stii sa o faci.
Apoi a patruns adanc in suflet si mi-a confirmat ca tandretea va ramane marele nostru dor, ca dupa o trufanda a gradinii pe care o gustam in premiera, primavara.
Ma bucur mult ca ti-a mers la suflet alegerea mea si ca am ascultat glasul primaverii :)
Iti doresc sa te bucuri in fiecare clipa de tandrete si de farmecul ei, simtindu-i vibratiile revarsandu-se asupra ta!
PauL, bine ai revenit pe aici si multumesc mult pentru impresiile asternute la aceasta tema.
Stiu deja slabiciunea ta pentru fotografie, fata de arta surprinderii starilor si momentelor rare, dar cu atat mai pretioase.
Concluzia ta este o observatie trista, la care ajungem tot mai multi: tandretea risca sa se atrofieze, sa se retraga in carapacea sa ermetica, fugarita de pragmatismul nebun si fad al acestei lumi.
Cei care considera romantismul, sensibilitatea, placerea de a citi sau de a scrie, de a discuta probleme serioase, drept greseli sau defecte fac o eroare capitala, se dezic de esenta umana.
Nu trebuie sa uitam ca finetea tandretii, candoarea ce insoteste gesturile simple vor deschide cel mai usor calea spre impacare, seninatate si liniste.
Iti doresc sa ai parte din plin de virtutile tandretii si sa o oferi fara rezerve, atunci cand ii simti prezenta! :)
Elite draga, trebuie sa te corectez din start :)
Nu numai ca te-am vizitat, dar mi-am exprimat si parerea in scris, pe marginea temerilor tale asupra operatorilor de evaluare a activitatii didactice.
Am observat insa ca impresiile mele s-au interpus cu raspunsurile tale, trecand probabil neobservate ;)
Poezia ce mi-ai adus-o in dar e superba si exprima esenta nevoii de tandrete, iti multumesc din suflet!
Am gasit undeva un enunt tulburator: "Cine leagana copilul, stapaneste lumea."
Tandretea, sora buna cu discretia si gingasia este perfect gratuită. Se livrează „solar” şi este capabilă să străbată neîntinată conţinuturile cele mai dense şi mai opace ale universului creat, precipitatele nemerniciei, ale prostiei şi ale cruzimii omeneşti.
Iti doresc sa te scalzi cat mai des in infuzii de tandrete, aduse pe aripi de primavara!
Iertare! Chiar nu stiu cum de nu am vazut...si chiar am asteptat, te-am cautat...Imi faceam tot felul de ganduri...Inca odata s-a dovedit ca"graba strica treaba". Scuze inca odata!
Elite draga, atunci surpriza a fost cu atat mai placuta de ambele parti, pentru tine sa-mi descoperi gandurile, iar pentru mine sa stiu ca esti o prietena inimoasa si sensibila, implicata, care vibreaza puternic :)
Sa zambesti cat mai mult si soarele sa-ti atinga ferestrele sufletului!
Servus!
Cita poezie aici... Acest gind mi-a revenit citindu-te... Multumesc
Cele bune!
Servus, Flavius si ma bucur ca m-ai vizitat :)
Am invitat poezia sa-i tina de urat sensibilei tandreti si sa-i daruiasca ceva din forta ei.
Iti doresc zile senine, agreabile de week-end si te mai astept!
Sa ne citim cu bine!
Pescarusule!
La Pitesti, dupa cateva zile de primavara sturlubatica, ninge tandru- ca-ntr-o poveste uitata intre paginile abecedarului.
Este o dimineata blanda , su plete umede.
o zi frumoasa iti doresc!
Gina, ce frumos ai surprins capriciile lui Martie si ce chip inedit are primavara in orasul tau! :)
Sa stii ca si la Bucuresti zorii acestei zile au avut plete umede, cam mohorate, iar soarele a avut nehotarat, o aparitie fugara.
Iti multumesc mult pentru semnul tau tandru, te imbratisez si iti doresc sa te bucuri intens de oferta primaverii in aceste zile! :)
Tandretea animalelor o vad zi de zi la mine in ograda si frumusetea ei, ma incanta. Animalele stiu sa fie tare rele daca nu se cunosc, dupa ce trece perioada de cunoastere si acceptare reciproca (perioada destul de lunga), incep sa-si daruiasca multa iubire si intelegere.
Oamenii ti-o daruiesc si apoi uita ca au facut-o.
Paul, esti un norocos ca ai exemplul tandretii animalelor atat de aproape si ca esti martorul atator gesturi tandre dintre ele.
Oamenii nu trebuie lasati sa uite poezia tandretii, trebuie in permanenta sa-si induca si sa-si cultive aceasta virtute, prin cele mai fine forme de existenta ale ei.
Sa fim optimisti, tandretea pluteste ca un abur invizibil printre bornele kilometrice ale sufletelor, doar ca uneori e obosita de drumurile prea lungi sau e alungata cu indiferenta si raceala, in loc sa fie intampinata cu floarea unui suras.
Trimiteți un comentariu