Haosul, mai mult sau mai putin organizat de după momentul 1989, a reprezentat, în bună măsură, o reactie individuală si colectivă la constrângerile din timpul "epocii de aur". Dar nu la evolutia perceptiei publice în materie de "ordine si disciplină" dorim să vorbim, ci la sumedenia de fapte si evenimente care readuc mereu în atentie nevoia presantă de ordine si de disciplină.
Dacă ne vom referi la economie, vom retine accentul pus pe disciplina financiară, pe cerinta imperioasă de a se respecta principiile si regulile economiei de piată, de a se pune ordine în mediul de afaceri. Dacă ne vom rezuma la o componentă de bază a reformei administrative, vom observa lesne că asigurarea ordinii publice constituie, deopotrivă, un deziderat major al procesului de integrare europeană si al populatiei.
Dacă ne vom ocupa de situatia din învătământ, vom constata că deficitul de ordine si disciplină constituie "patul germinativ" pentru proliferarea unor manifestări deosebit de negative, de la denaturarea procesului instructiv, până la acte de alienare care contravin flagrant legilor în vigoare. Dacă... dar câte alte domenii nu ni se înfătisează ca temeiuri de necontestat ale apelului la întărirea ordinii si discipinei!
Într-adevăr, societatea românească actuală a ajuns într-un asemenea stadiu de dezorganizare, de dezagregare, încât nu-si mai poate permite să nesocotească necesitatea de a se structura si de a actiona măcar pentru a stopa procesele si fenomenele negative care "înfloresc" tocmai prin gravul deficit de ordine si de disciplină.
Sa privim expresivitatea acestui deziderat oglindit atat de surprinzator prin toate aceste fotografii!
Fiecare ilustratie din lumea necuvantatoarelor este exemplul de care societatea noastra are nevoie pentru propria ei sănătate.
36 de comentarii:
Am trait acele momente din plin,ordinea,disciplina erau la loc de cinste,dar...DOAR ATAT, in rest multa dezumanizare:(
O seara placuta!
Paul, am tinut sa scot in evidenta ca ordinea si disciplina din trecut erau valori stabile pe care nu le mai regasim in societatea de azi, la care sa ne raportam.
Indiferent cat era de greu sa supravietuim in vechiul sistem, oamenii respectau studiul si munca, ordinea si disciplina care le insoteau.
Dezumanizarea persista si cred ca e mai apriga acum, cand se arunca in fiecare zi someri in strada, cand fabrici si unitati industriale alta data productive si faimoase sunt aduse in pragul falimentului, cand valoarea banului dicteaza legea, cand a crescut nepermis de mult infractionalitatea juvenila, abuzul de droguri si multe altele.
Se impune sa reinviem ordinea si disciplina in sens constructiv, sa ne organizam fiecare mai bine munca si cu siguranta, vom remarca in jurul nostru ecouri pozitive.
O seara placuta iti doresc si eu!
Adorabile toate animalutele..si stii ca si ele gandesc?Cainele meu are memorie,deci gandeste,nu?
Cat despre ce-ai intentionat tu sa spui,metaforic ilustrat,nu ma bag,nu mai sunt "inregimentata",nu m-am asteptat niciodata sa ma respecte cineva pentru ca am studii,ci pentru ca sunt om. Te pup Cora,draga. :)
Elisa, ma bucur daca animalutele-puiuti te-au atras prin dragalasenie si prin dragostea lor pentru organizare, disciplina si ordine, trasaturi prezente de altfel in simetria si echilibrul intregii creatii.
Sunt convinsa ca ai un caine cu totul special, cu sufletul si inteligenta etalate in priviri, dar mai ales in trairi.
Mare dreptate ai, studiile sunt egale cu zero daca nu putem demonstra in incercarile vietii ca suntem OAMENI adevarati.
Sunt profund recunoscatoare ca virtualul mi-a scos in cale prieteni adevarati, pe care-i simt mereu aproape si care s-au format in spiritul respectului pentru ordine, rigurozitate, seriozitate, disciplina, cultivate metodic si implicat.
Printre ei, la loc de cinste te situezi si tu, draga mea, dar stii acest lucru demult, nu-i asa?
Te imbratisez si-ti doresc o noapte linistita, mangaiata de afectiunea celor dragi!
:) Intr-o economie monetara, intr-un sistem care promoveaza competitia inca din gradinita este foarte probabil ca oamenii sa devina egoisti si rai (nu e normal, dar asa se intampla). In scoala copii sunt "in razboi" unul cu altul, pentru note. Apoi, in razboi unul cu altul pentru un loc intr-o facultate, in razboi pentru un job, pentru obtinerea unui credit, a unei promovari... Asa ca toti sunt pentru unul (pentru ei insisi) si nimeni pentru toti. De aici si indisciplina si dezordinea... Si inca ceva, atunci cand s-a trecut de la Comunism la presupusul sistem democratic, noii conducatori au inceput o propaganda, care continua si astazi, prin care tot ce tine de Comunism este considerat negativ, rau si trebuie automat uitat, schimbat, sau distrus. La fel si disciplina si ordinea... Si toate astea sunt premeditate, pentru ca o populatie ordonata si disciplinata este mai greu de controlat decat una aflata intr-un oarecare haos civic, ai carei cetateni sunt intr-o continua lupta unul contra celuilalt pentru paine.
P.S.: frumoase poze
PauL, indiscutabil, ai dreptate in tot ceea ce ai spus.
Expunerea ta este realista si ilustreaza dramatismul vietii pe care o traim, turnura ingrijoratoare pe care ea o poate lua, daca nu este insotita de promovarea si respectarea valorilor adevarate.
Triste lozinci ai amintit, dar extrem de prezente si adevarate: "Fiecare pentru sine" si "Nimeni pentru toti"!
Inseamna atunci ca democratia e un paravan fals, o spoiala de mantuiala pentru a fi mai bine manipulati.
A ajuns sa nu ne mai mire nimic, sa privim anormalitatea zilnica prezenta peste tot, ca pe o fatarnica fateta a normalului.
Si generatia noastra a crescut in spiritul competitiei, dar educatia si formarea ei avand o cu totul alta finalitate, cu alte conotatii.
Ne-am bazat pe modele adevarate. Acum tanara generatie este in impas, nu prea mai are piloni solizi si stabili de sprijin.
Am fost stimulati sa devenim mai buni, mai bine ancorati profesional, pentru a fi partasi la cladirea unui bine comun, acum se urmareste doar binele unor "bisericute" sau grupari.
Sa speram ca BINELE isi va pune amprenta in fiecare din noi si ca impreuna vom reusi sa invingem haosul ce ameninta din umbra.
Iti multumesc mult pentru interventia ta atat de binevenita si nu ma surprinde ca ti-au placut pozele :)
In fond ele exprima puritatea unor suflete nevinovate, ce stiu din instinctul primelor clipe de viata sa fie ordonate si disciplinate. Mereu avem de invatat cate ceva de la ele, sunt norocosi cei ce se inconjoara de necuvantatoare sensibile, blande si inteligente!
Am 20 de ani, fac parte din generatia tinara despre care spui, cu mare dreptate, ca nu are piloni, modele. Eu insa le-am gasit, nu in randul acesteia, ci in trecutul nostru, ca natiune si ca omenire.
Fara indoiala nu vom reusi sa invingem "haosul ce ameninta din umbra" decat impreuna. Si si impreuna ne va fi foarte greu, dar atat timp cat mai exista un sambure de lumina in vreunul dintre noi, speranta va exista.
Poza cu pisoii e mortala :) Deci daca la oameni mai merge cu ordinea si disciplina ca mai pricepem noi cate ceva, la sarmanele animalute e o cruditate sa le ceri oridine si disciplina. Vezi, de aia nu am eu pisoi in apartament.
PauL, prin tot ce ai afirmat, ai reusit sa demonstrezi ca inca nu e totul pierdut, ca trebuie sa ne cantarim si ne valorificam sansele de redresare in continuare, acordand girul si increderea noastra celor tineri, ajunsi la un anumit nivel de maturitate si experienta.
In acest context iti fac o dubla recomandare, daca timpul si dispozitia iti permit, bineinteles: citirea unui roman excelent, "Totul este iluminat", si, in acelasi timp, vizonarea unei ecranizari foarte reusite, "Everything is Illuminated".
Autorul cartii este Jonathan Safran Foer, care avea 24 de ani in momentul publicarii romanului sau de debut (2002), ecranizarea scrierii sale venind foarte repede (2005).
"Totul este iluminat" este mai intai de toate o poveste in care generatii foarte diferite devin unite prin redescoperirea trecutului, care "pune in alta lumina totul".
Iti doresc ca visele indraznete sa devina realitate, asemeni eroului cartii!
Laura, se poate spune si asa :)
Ma gandeam eu ca poza cu pisoii aliniati la ora mesei iti va merge la suflet, ca iubitoare de feline domestice ce te afli!
Se pare totusi ca aceste animalute au inclinatie spre a respecta un pic ordinea si disciplina, nu se revolta.
Daca ar exista mai multa rabdare si curaj, in sensul educarii si formarii unor deprinderi de baza, cred ca ar deveni suportabil sa adopti macar doi pisoiasi in spatiul habitatului tau! :)
Nu sti tu ce mult mi-ar place, dar nu imi fac atat griji pentru poznaile lor dragalase, cat pentru ce fac cu ei cand plec in vacanta. Cand voi gasi la cine sa-i las, o sa ma ocup si de asta. Apoi stiu ca nu le place sa stea singuri in casa, etc. Daca sunt nefericiti pentru ca nu pot sa zburde prin natura? Imi vin in minte o gramada de intrebari la care nici pisoii nu cred ca s-au gandit :) Oricum, am inceput sa scriu ceva cu pisoi. Urmeaza :)
Multumesc pentru sugestii. O sa vad cand reusesc sa am si timpul si dispozitia. Dupa vizionare, respectiv lectura (sper sa fie in ordine inversa) o sa revin cu impresii.
Noapte buna!
Laura, aceste griji indreptatite si temeri ce-ti dau tarcoale se pot rezolva, exista solutii.
De putin timp pe la noi s-au infiintat asa numitele "hoteluri pentru animale" unde animalele dragi noua gasesc gazduire, hrana si ingrijire de calitate, pe perioada vacantei stapanilor lor :)
Acolo pisoii primesc cazare si sunt tratati adecvat, se simt bine si nu duc lipsa de nimic, contra unor tarife accesibile.
Sunt sigura ca noul tau articol va reflecta afectiunea ta profunda pentru aceste feline sensibile, mult spor la scris!
PauL, ma bucur ca esti atat de receptiv la recomandarea mea.
Ordinea in care vei alege sa desfasori aceste actiuni conteaza mai putin, important este ca exista multe carti si filme extraordinare in tezaurul universal, care ne deschid mintea si ne imbogatesc sufletul cu continutul lor plin de invataturi.
Astept sa revii cu impresii, imediat ce vei reusi sa le parcurgi :)
Uneori noaptea este un sfetnic bun si intelept.
Zorii acestei noi dimineti timpurii sa te intampine cu seninatate, liniste si ganduri bune!
Pescarusule drag,de ce vrei tu sa regret timpuri apuse,cand o duceam tare bine:). Nu pot sa uit cand a inceput(in TM) sa ni se ia curentul, exact cand ajungeam de la servici acasa(mare gresala,fatala as spune); cozile interminabile de la alimente(eu nu stateam,dar le vedeam);cartele pentru paine;iluminat public zero; nu puteai spune nimic-erai ridicat imediat;imposibilitatea de a se face avorturi(se lasau femeile sa moara pe masa spitalului daca nu spuneau cine l-a facut);baliverne si minciuni vorbite la sedintele de partid;ascultai pe ascuns orice informatie si nu in ultimul rand, LIBERTATEA !
Tot ce am cumparat in casa,de la aragaz,masina de spalat,mobila, faianta gresie,am reusit datorita faptului ca eram cineva
Ce se intampla astazi?
Este o prelungire a agoniei de atunci,a faptului ca nu stim sa ne conducem,sa fim uniti. Istoria ne-a dovedit-o
si cine zicea ca oamenii sunt educati?:)
Exact. Staţi la locurile voastre... viaţă de câine.
Sincer, pe mine ordinea şi disciplina mă ajută să fiu mai organizată.
Altfel nu ştiu ce s-ar întâmpla.:)
Paul, oricum am privi lucrurile, regretele in definitiv fac parte din viata.
Avem nostalgia vremurilor demult apuse, cand tineretea ne dadea aripi si ne inunda cu entuziasm, avem nostalgia unor neimpliniri, dar si nostalgia multor realizari importante din viata noastra.
Cred ca dupa acel moment de cotitura din 1989, castigul cel mai important a fost indiscutabil cel al libertatii de exprimare, de acces neingradit la informatie si de iesire din spatiul tarii.
Toate aspectele trecute in revista de tine, unii dintre noi si le amintesc bine.
Multe lipsuri, multe restrictii, multe constrangeri si presiunea fricii au insemnat pentru majoritatea covarsitoare a fiilor de romani un torent de frustrari si suferinte.
Astazi, dupa aproape 20 de ani, in mod paradoxal, ne regasim intr-o agonie si intr-o angoasa pentru regasirea identitatii.
Asa cum ai afirmat, ne zbatem in nepriceperea de a sti sa ne conducem si de a reusi sa fim uniti.
Iar valorile nationale ce-au purtat focul aprins viu in fiinta neamului palesc una cate una, se sting pe rand.
Trebuie sa avem grija si sa veghem fiecare, in ordine, disciplina si clarviziune sanatoasa, la pastrarea identitatii noastre din furnicarul global, respectand adevaratele valori ale trecutului.
O zi plina de seninatate, intelepciune si toleranta, sub semnul muncii disciplinate! :)
Societatea noastra nu are ca dominanta educatia componentilor ei, ai dreptate, Illuzoric Dream.
Nu trebuie sa generalizam aceasta concluzie asupra tuturor, nu ar fi corect.
Trebuie doar sa ne implicam eficient si hotarat pentru a schimba lucrurile in bine, cu ajutorul vostru, al celor tineri si entuziasti :)
Deja subiectul se intinde si probabil ajungem dintr-una in alta. Intrebarea mea este, acum pentru Paul, cum este
mai bine? Sa ai caldura din belsug dar sa fii obligat sa iti tai caloriferul din casa, pentru ca nu ai bani si
altfel risti sa-ti pierzi munca de-o viata? Sa mergi pe langa magazine si sa te uiti si sa inghiti in sec, sau sa
te uiti si sa nu fie multe, dar ce e sa poti cumpara si tu? Napoleon Bonaparte spunea ca un om este liber cand se
poate bucura de toate drepturile care ii sunt acordate. Eu am dreptul sa merg la mare, sa imi cumpar o masina si
un apartament. E dreptul meu, dar nu imi permit sa ma bucur de el. Mai sunt eu liber? Acum am dreptul sa ma spun
ca sistemul e corupt si asa mai departe, dar ma baga cineva in seama? Si pot s-o spun pe un blog, sau intr-un cerc
de prieteni. Daca e sa incerc asta in fata unei primarii foarte probabil ar veni cativa mascati la mine si daca n
-as pleca de bunavoie foarte probabil mi-ar trage o mama de bataie de n-as mai stii de mine.
Seara, mai ma uit la stiri din cand in cand si vad cum elita financiara (de sute de ori mai numeroasa decat in
Comunism) si mult mai departata de restul populatiei (ca si clivaj economic), ne sfideaza prin ceea ce au, ce fac, ne sfideaza ca pe noi
ca oameni, ca cetateni, isi bat joc de legile noastre, de traditie si se balacesc intr-un lux incredibil, lux
obtinut prin exploatarea muncii noastre, a celor multi. Apoi de dimineata mai ales la inceputul lunii vad cozile la farmacie, unde stau pensionarii plangand si... uneori se bat.
E foarte ciudata mintea romana... Intr-adevar, au fost unele lipsuri si unele ingradiri in Comunism, dar acestea
erau facute pentru binele comun, pentru ca TREBUIA ca datoria Romaniei sa fie platita. Si "ipotetic" din cauza
acestor lipsuri a iesit lumea in strada (sa nu mai luam in calcul alte idei...) si s-a produs schimbarea de regim,
printr-o pseudo Revolutie.
Acum, cand romanii intampina poate mai multe lipsuri si mult mai multa degradare sociala si spirituala nimeni nu
mai face nimic, desi... aici este intrebarea care ma termina pe mine, ingradirile si lipsurile acestea nu sunt
facute pentru binele comun, ci din cauza dorintei de imbogatire a unor grupuri de interese.
Imi cer scuze pentru cum a aparut mesajul anterior. Nu inteleg de ce...
Hei baiete! se vede ca esti tanar. Nu sti mai nimic din ce a fost. Marea majoritate a celor imbogatiti acum, sunt fosti activisti de partid,fosti securisti,fosti directori,fosti militieni,fosti ciobani cu state de plata ca informatori si excroci ce au dus-o bine mersi si pe vremea raposatului.
Tot ce ai spus acum,nu o puteai spune atunci,ba mai mult ati bagam calusul in gura,te culcam pe o masa si-ti dadeam la picioare de o saptamana invatai sa mergi. As putea sa-ti povestesc pana maine dimineata. Se vede ca ai 20 de ani. Dragul meu prajesc niste peste,mi se arde,nu am timp la replici.A! uitasem,nici bunatatea asta nu se gasea.Probabil ca mata ai crescut in puf de regreti acel regim.:)
Daca in scoli nu vom reintroduce ordinea si disciplina suntem pierduti...iremediabil
Nu pot regreta ceva ce nu am avut, nu am trait. Ideea e urmatoarea. Situatia nu s-a schimbat de nici un fel, cand vine vorba de libertate si asa mai departe. Este o iluzie de libertate. Ca si atunci, sunt oarecum liber pana in momentul cand supar pe cine nu trebuie, apoi nu mai sunt. Ca si putina libertate de care ma bucur o sa imi fie luata prin alte mijloace, asta e altceva, dar in fond si la urma urmei este acelasi lucru.
Cat despre felul cum am trait eu, nu aveti nici un fel de idee prin ce-am trecut, ce lipsuri sau ce avantaje am avut. Pe viitor nu mai faceti remarci despre lucruri pe care nu aveti cum sa le cunoasteti. Si bine, acum veti spune, tu atunci de ce vorbesti despre ce-a fost inainte de 89`. E o diferenta, e ca si cum mi-ati spune sa nu imi dau cu parerea despre Iluminism, Revolutia Franceza, Inchizitie, etc...
Cat despre ceea ce imi spuneti ca sunt cam aceeasi oameni care aveau atunci, au si acum, nu zic ca cei care au avut inainte nu au astazi, dar au devenit mult mai multi si au mult mai mult decat restul populatiei. Este foarte adevarat ca in Romania nu exista o clasa de mijloc, ci sunt cei care au, si ceilalti. Si nu degeaba avem cel mai mare numar de milionari in dolari, ca si procent al populatiei, din intreaga Europa...
Si prin raspunsul dvs, tot nu ati raspuns la intrebare. Este mai bine sa inghiti in sec cand te uiti intr-o vitrina, sau e mai bine sa iti permiti ce este in vitrina respectiva?
Daca ai munci,nu ai inghiti in sec,cauta si vei gasi baiete, nu-ti fie rusine sa muncesti, chiar si cu matura in mana,atunci sigur vei ajunge departe,altfel... salivezi.Si cei cu multi euroi prin buzunare muncesc,altfel nu le-ar cadea banii din cer.
Sa visezi frumos!
Bibliotecaru, legat de ce ai spus tu, exista unii caini de rasa care duc o viata de huzur si de lux, mult mai ridicata ca posibilitati si standarde decat unii oameni care trebuie sa naduseasca din greu pentru un simplu blid de hrana, darmite sa se bucure si de alte utilitati ale unei vieti civilizate!
Vine clipa cand fiecare dintre noi, ajunsi la maturitate si la un anumit statut in societate trebuie sa ne asezam si sa stam ordonat si disciplinat, la locurile noastre, fara a-l deranja pe cel de langa noi.
Este ca o lege nescrisa, dar prezenta firesc in evolutia civilizatiei unei societati moderne.
Starsgates, mare adevar ai exprimat!
Si in ecuatia modului meu de a gandi si a actiona, se inscriu obligatoriu si fara intrerupere punerea in aplicare a cuvintelor magice "disciplina" si "ordine".
Consider ca sunt lucruri vitale, elementare, ce asigura profilaxia unei vieti normale si sanatoase.
PauL, abordarea ta comparativa a epocilor de dinaintea momentului de rascruce 1989, respectiv de dupa acesta, este interesanta si constituie un nou indemn la reflectie.
Cred ca pentru timpurile prezente in care plutesc din belsug, ca intr-un amalgam, indiferenta, suficienta, egocentrismul fragmentat si cameleonismul, trebuie gasite motivatia si vointa de a schimba ce trebuie schimbat, urmate de apoi concentrarea eforturilor spre a repune valorile barbar detronate acolo unde le este locul sau de a le recladi daca este nevoie.
Sa speram ca degradarea sociala si spirituala la care te referi, alaturi de care este tot mai prezenta degradarea materiala vor fi stopate printr-un sistem de parghii si masuri adecvate, alese in mod profesionist, responsabil si inspirat.
Draga Paul, si tu ai dreptate! Iata ca in acest spatiu s-a tesut o dezbatere interesanta si cu siguranta, benefica pentru toti.
Diversitatea opiniilor insotite argumentat de exemple concrete, rupte din viata, traite in direct si impartasite aici este un real castig, mai ales pentru generatiile actuale, care nu le-au fost martore, dar au datoria sa cunoasca acea bolnava stare de fapt ermetizata si cronicizata.
Cu putina ordine si disciplina aplicate iscusit in bucatarie, prepararea unui peste delicios va fi o jucarie! Sunt convinsa ca a iesit o bunatate, ce ne lasa deja gura apa :)
Elite, iti multumesc ca ai adus in discutie aceasta problema extrem de inflamata a invatamantului si educatiei, pe care tu o percepi in mod acut, zi de zi, ca un cadru didactic implicat si apreciat, ce activeaza de ani buni in sistemul educational.
Iata ca reteta aceasta a ordinii si disciplinei nu e o lozinca surda, ci un strigat de alarma fata de tendintele anarhice si dezordonate, prezente in unitatile noastre de invatamant.
Nu trebuie sa existe nici cea mai mica ezitare in aplicarea neintarziata a acestor cerinte.
Eu nu ma gandesc la mine, ci la marea majoritate. Copii de 13 ani, care trec pe la magazine si nu inteleg de ce aud de la parinti atat de des: "nu avem", "nu acum", "nu se poate". Sau pensionari, care nu mai pot muncii...
Ei ce fac? Sau doar ce-i care muncesc merita sa fie considerati? Si sper ca amandoi vorbim de aceeasi munca, s-anume cinstita si responsabila, nu furt, inselaciune, trafic de oameni, de patrimoniu, de tara, de sentimente, idei, visuri, chestii pe care unii le-au transformat in meserii si exceleaza in domeniu :)
Nu stiu cum a fost in Comunism, personal cred ca fost mai bine decat este acum, mult mai bine. Concluzia am tras-o in urma unei analize comparative (ca sa zic asa). S-ar putea sa ma insel. Dar un alt lucru il stiu sigur: ASTAZI NU NE ESTE BINE! In Romania de azi, este ceva putred, ceva care ne strica pe noi, ca romani, ca oameni. Si daca pentru a remedia situatia trebuie sa aducem din trecut unele chestii (care au fost considerate inutile si excesive), atunci ar trebui sa le aducem indiferent ce amintiri ne trezesc, sau in ce perioade au fost aplicate.
Paul si PauL, va multumesc in egala masura pentru prezenta voastra si pentru analiza complexa a subiectului propus in titlul acestei postari.
Apreciez punctele voastre de vedere din raspunsurile oferite aici spre lecturare, poate ar fi nevoie de mai multa toleranta si reconciliere intre generatii, ca lucrurile sa evolueze mai rapid in sensul asteptat de societate.
Poti vorbi despre ceva ce cunosti, in cazul tau ati dai doar cu parerea. Tinere, nu ai vrea sa traiesti acele vremuri, numai daca parintii tai au facut parte din nomenclatura comunista si acum regretele sunt enorm de mari sau daca eventual ai poposit de la vreun leagan de copii si esti rupt total de acele realitati ce si-au lasat amprenta asupra vietii noastre.
Mergeam cu copilul de mana prin fata magazinelor si nu aveam ce sa-i cumpar,nu erau bomboane,nu era ciocolata ,nu erau jucarii, NU ERA NIMIC.
Painea,era cartelata,aveam grija sa nu mananc mai mult ca sa ajunga tuturor,untul laptele,zaharul,uleiul,carnea,pana si conservele de peste erau raritati.
SI NU UITA COPILE! Ceausescu platise toate datoriile Romaniei si cu toate astea asi infometa propriul popor. Nu gaseai aproape NIMIC, totul mergea la export. Nu aveai voie sa colinzi de Craciun,nu aveai voie sa vorbesti liber, puteai tu atunci sa vi pe blog la cineva si sa-ti spui pasul? VISE COPILE!
O duminica aveai voie sa circuli cu autoturismul personal,una nu.
Primeai 20 sau 40 litri de benzina pentru o luna. Totul ajunsese sa fie rationalizat,
MAI FRATILOR, CHIAR ATI UITAT!!!!
As putea sa umplu pagini intregi cu acel regim in care OMUL era DESCONSIDERAT.
BISERICILE erau daramate, pana si cel mai elementar lucru ati luase acel regim CONSTIINTA SI PUTINTA DE A GANDI!
Ce ma surprinde Pescarusule,este faptul ca-i dai dreptate acestui individ in a sustine lucruri deplorabile. V-as ruga sa ma contraziceti,oricare ati fi, spunand ca nu este adevarat ceea ce am spus.
Copile nu am putut sa-ti raspund pentru ca am avut mult de lucru. In fiecare zi am ridicat singur cu bratele mele peste 5 t de porumb pentru a-l incarca. Am avut tineri ce au venit sa ma ajute pentru a castiga bani la terminarea orelor de curs tocmai pentru a-si cumpara cartele de telefon,butelie aragaz s.a.m.d.
In copilarie faceam acelasi lucru si eu.Lucram doua luni de vacanta, iar apoi mergeam cu colegii la mare.
Decat sa deplangi acele vremuri pe care nu le cunosti,mai bine ai pune mana si ai face ceva util. A comenta astfel de aberatii mi se pare un lucru jalnic.
Nu o sa-mi obosesc ochii in a-ti citi concluziile unei lumi apuse.
@Pescarusule,
Ce munca respectau oamenii,tot la doua ore veneau la tigara,furau de znopeau indeosebi ce-i ce conduceau destinele fabricilor, ne faceam ca lucram, se spunea:"De unde muncesti,de acolo traiesti" Fiecare asi aducea(fura mai bine spus) de la locul de munca ceva. Nu se raporta infractionalitatea pentru ca nu trebuia sa ne inregistram cu evenimente. Era o singura masina de interventie pe tot judetul si cate si mai cate, Fratilor,treziti-va la realitate, dictatura a nascut monstrii!
Paul, te asigur ca voi reveni cu un raspuns cand voi dispune mai mult timp, asupra acestui subiect.
O seara placuta!
Trimiteți un comentariu