Niciodata nu stiuse exact ce cladire este aceea in fata careia lucra de ani de zile, poate ere o banca, poate era o bursa, poate vreun minister important, insa domnii bine imbracati care intrau acolo opreau adeseori la el pentru a-si lustrui pantofii.
Lustragiul nostru era priceput in ceea ce facea, folosea numai crema de pantofi de cea mai buna calitate si era vesel si optimist. Intr-un cuvant era multumit cu munca lui iar clientii lui la fel, asteptandu-si rabdatori randul la lustruit.
Intr-o zi insa s-a oprit la el un client nou, mai deosebit de ceilalti care l-a intrebat prietenos: "Ce faci aici? Ce-i cu tine asa de vesel? Nu ti-a spus nimeni de criza financiara?"
Ce-i drept, nu-i spusese nimeni, nici unul dintre domnii aceia bine imbracati care intrau in banca sau ce-o fi fost acolo, probabil toti la curent cu criza.
"Poate nu le pasa de tine sau poate n-au avut suflet sa iti spuna, insa criza financiara e pe drum si ne va afecta absolut pe toti, nu va scapa nimeni, nici macar tu, un biet lustragiu! Asa ca daca ai un dram de minte iti iei masuri din timp, ca sa nu fi luat pe nepregatite. Aceasta e meseria mea, sunt expert, stiu ce vorbesc."
Dupa plecarea domnului binevoitor lustragiul nostru ramase pe ganduri. Poate ca intr-adevar, nici unul dintre clientii lui nu il considerase demn sa il puna la curent cu criza financiara. Noroc cu domnul cel prietenos care ii voia binele.
Asa ca lustragiul a inceput sa ia masuri incat sa nu fie luat pe nepregatite de criza financiara. Pentru început folosea mai putina crema de pantofi si mai de proasta calitate.
Apoi a inceput sa aloce mai putin timp fiecarui client, dupa cum se spune, "time is money".
A inceput sa socializeze mai putin cu acestia, criza e criza, nu mai e timp de "smalltalk".
Preocupat de criza financiara a devenise ingandurat, tacut si isi facea treaba de mantuiala.
Asa ca incetul cu incetul, clientii fideli carora le placeau veselia si calitatea muncii lustragiului au inceput sa se rareasca.
Iar lustragiul nostru cu fiecare client pierdut era multumit intr-un fel ciudat ca domnul cel binevoitor a avut dreptate.
"Ce m-as fi facut daca expertul nu m-ar fi prevenit la timp? Acum as fi fost probabil luat pe nepregatite de criza financiara."
Morala s-o tragem singuri si sa ne exprimam pe marginea ei!
In tot cazul, nu va impacientati de criza, asa incat sa o creati singuri!;)
18 comentarii:
Ca sa pot ajunge la morala,am sa mai cuget, promit sa revin!
total de acord! singuri ne "creem" criza!
frumoasa povestioara:)
Da, e adevărat ce spui pescăruşule.:)
Paul, esti oricand binevenit, te astept cu drag! :)
Daca ai atins morala si daca ti-ai formulat o opinie, te rog, nu ezita sa ne-o impartasesti!
Este important sa fim constienti ca suntem involuntar manipulati de bombardamentul nemilos de informatii eterogene si zvonistici antagoniste din diverse surse, care ne induc in mod artificial, false impresii.
Illuzoric Dream, in mare masura asa se intampla, prin autosugestionare.
Un exemplu concludent si expresiv este celebra opera dramatica a lui Moliere "Bolnavul inchipuit" ("Le Malade imaginaire"), faimoasa comedie-balet si ultima sa creaţie, aflată la limita dintre comic şi tragic.
Trebuie sa avem mare grija cum ne administram gandurile, ne pot influenta negativ si pot afecta nedorit rezultatele stradaniilor noastre.
Ma bucur ca ti-a placut, am vrut sa mai relaxez putin atmosfera viciata de proliferarea exagerata a amenintarilor crizei, ce risca sa ne sufoce viata.
Draga Starsgates, ma bucur ca-mi impartasesti parerile :)
Echilibrul intotdeauna trebuie sa-l regasim in noi insine, sa nu fim medii absorbante neconditionat pentru stirile alarmiste de tot felul.
Cu cat suntem mai bine ancorati in realitatea noastra imediata, construita cu eforturi, grija si incredere, cu atat vom fi mai greu de lovit sau de descumpanit pe drumul vietii.
Eram dator aici cu ceva...ei da,morala.Hm,fa ce-ti dicteaza inima si lasa-i pe altii sa cada in capcana prostiei!:)
Povestea ta...povestea dropului de sare...
Eu cred ca criza asta e mai mult psihologica decat financiara. Atat ni se tot baga la capatana ca e criza incat incepem sa punem bani la ciorap, nu mai cumparam ca inainte, fabricile si magazinele se inchid si gata! iata si criza
Geniala fabula, atat cat o putem numi fabula. Pilda e uluitoare ca sens. Cam asa a aparut criza - s-a crizat unul ca nu ii mai ies afacerile si a raspandit un zvor ca s-ar putea sa...
Chestia asta se intampla la noi mai demult.Zice la televizor ca o sa scumpeasca ...toate alea si daca afla cei in cauza si cum sa nu afle,pun si ei acolo de-o scumpire,ca doara romanul a fost avertizat,nu?!
D-aia ziceam eu ca cea mai cea putere in stat este presa scrisa si vorbita.
OFF topic: pai dac-a ajuns mandruta sa zica cum ca el abia asteapta sa se-ntample ceva...ceva rau,ca altfel nu vor avea ...rating?! i-as bate cu lingura de lemn(vezi ultimele mele posturi) :lol:
:) Paul, ma faci sa zambesc cu morala extrasa de tine...
In multe cazuri se cade sa actionam asa cum ne dicteaza inima, numai ca uneori se intampla ca ea sa o ia razna, tocmai datorita acestor impulsuri absolut derutante emise de sediul mintii din zonele cerebrale, ca urmare a unor factori perturbatori.
Cat despre capcana prostiei si a pistelor false, da, trebuie mereu sa avem grija sa nu picam in ele!
Mestere draga, o poti numi si asa, in versiune moderna daca vrei, doar ca omul nostru tocmai caderea "drobului de sare" a cautat el sa evite, prin alegerea unor masuri neinspirate si stupide, in defavoarea calitatii muncii lui si deci a prestigiului sau profesional.
Temuta criza e prezenta mai mult in noi insine, cea din afara noastra ne afecteaza prea putin...
Laura, ai perfecta dreptate! :)
Exact aceasta este si parerea mea, si dupa cum am observat, ea se regaseste printre vederile multora dintre prietenii nostri.
Cum totul porneste de la cap, de la eminenta cenusie raspunzatoare de alertele trimise in jur, nu e de mirare ca e suficienta o scanteie de zvon indus in medii permeabile si efectul dezastruos e gata produs!
Liviu, bine te-am regasit in acest an, multumesc pentru vizita ta din nou aici! :)
Geniala sau nu, fabula este adanc moralizatoare si in esenta a inceput cam asa cum ai ilustrat tu.
Cand se intampla ca tonul partiturii sa-l dea "unul" care intamplator sau nu, este o mare putere economica, politica si militara, un stat federativ remarcabil de peste Ocean, lucrurile devin cu atat mai alarmante pentru Europa, ruda mai tanara si mai saraca, nu?
Un An bun, plin de bucurii, impliniri si sa ne citim cu bine!
Da, Elisa draga, se formeaza cu buna stiinta un lant al slabiciunilor, un cerc vicios din care nu mai reusim sa iesim...
Prima alarma: scumpirile! A doua alarma: restructurarile de pe piata muncii! A treia alarma: inghetarea salariilor! A patra alarma: cresterea nesabuita a cursului valutar pentru Euro... si tot asa. Viata noastra incet-incet, incepe sa devine un sir neintrerupt de alarme, fara cap si coada, care ne acresc si ne dezgusta sufletul, fiindca ne fac sa uitam a ma trai cu adevarat.
Morala e simpla. Criza financiara nu este criza vietii. Sunt crize distincte. Daca doar vrei sa traiesti financiar atunci cu siguranta mai devreme sau mai tarziu vei da faliment. Si banii au nevoie de suflet. Dar poate alegem sa traim viata pentru binecuvantarea primita...
O zi minunata iti doresc
James, ca de obicei, interventia ta inspirata pe marginea acestei tematici este un indemn serios la reflectie.
Cat de corect spui tu: "Banii au nevoie de suflet", de un suflet aservit, pe care sa-l ingenuncheze pentru a-l stapani.
Dar reciproca o fi adevarata?
Sufletul are cu adevarat nevoie de bani?
Iata o alta intrebare posibila spre deschiderea unei noi dezbateri...
Pana atunci sa alegem sa traim cu adevarat, cum ne indemni tu!
O zi binecuvantata cu bogatii pentru suflet!
Trimiteți un comentariu