duminică, 28 decembrie 2008

Asculta si taci si...

...înţelege cine eşti tu, cine sunt cei din jurul tău, ce se petrece cu tine, ce se petrece în şi cu cei din jur. Ascultă şi vezi semnele timpului tău din tine şi din jur, şi înţelege ce vor cu tine şi cu cei din jur. Ascultă cu toate simţurile tale ce vrei tu şi cei din jurul tău. Ascultă şi taci şi fă ce-ţi spune tainic sinele tău sau cei din jur, semeni, animăluţe, firul de iarbă, flori, ramuri, soare, stele şi ape. Ascultă şi taci la şoaptele de iubire şi bunătate ale inimii tale sau ale lumii întregi...

Ascultă şi taci la semnele timpului tău şi înţelege că eşti parte din lumea de azi, de ieri şi de mâine. Ascultă, taci şi înţelege pentru tine că nu ai început şi sfârşit în spaţiul dintre lună şi stele, dintre cer şi pământ...

Oana Sârbu - Lumea basmelor

"Mi s-a arătat în vis un oraş care nu poate fi biruit chiar dacă

s-ar năpusti asupra lui tot restul pământului,

şi am visat că era noul oraş al Prieteniei,

şi că-n acel oraş mai presus de toate,

era preţuită IUBIREA cea mare,

şi se vedea că este aşa din tot ce făceau oamenii acelui oraş

în orice moment,

şi din privirile şi cuvintele lor."


(Walt WHITMAN - "Fire de iarbă")

De Craciun voi fi acasa - Virgil Popescu

Voi aveti ureche muzicala launtrica, puteti capta armoniile fine ale sonoritatilor din jurul nostru?

13 comentarii:

Mihaela Chelaru spunea...

Este un fel de lege nescrisa in care trebuie sa "functionam" si pe principiul "asculta si taci", asa cum scrie si in titlul insemnarii tale, pentru ca de multe ori se intampla sa ignoram anumite detalii care ar putea schimba o situatie la 180 de grade.
Surprinzator, uneori cand facem aceste lucruri, ajungem la concluzia ca a fost cea mai buna decizie luata si incepem sa zambim, sa fim mandri de noi ca am facut acest lucru,pentru ca pur si simplu ne simtim mai fericiti.

Mihaela Chelaru spunea...

Uitasem sa spun, sugestiva imaginea! :)

Paul spunea...

Am ramas fara cuvinte,fara putinta de a spune ceva,ma simt depasit,chiar neputincios as spune,as vrea sa descopar acel lucru ce-mi poate reda zambetul, cred ca ar trebui sa-mi lungesc urechea,stiu eu,poate al voi auzi...iata!am zambit:)

Anonim spunea...

http://sfinx777.wordpress.com/2008/12/28/miracol/
:)

Bibliotecaru spunea...

Am să tac, dar pe muţeşte am să spun că urechea aia ar putea fi sigla neoficială a serviciilor de informaţii.

Paul spunea...

Sa nu plec fara a-ti trimite ganduri de multa sanatate,fericire si impliniri precum sufletul ti-o cere in Anul Nou ce vine.Una din realizarile mele de seama ale acestui an, a fost si posibilitatea de a te intalni,de a te cunoaste, de a-ti cuprinde prietenia in palme.
Prin urmare,draga prietena, petrecere frumoasa la cumpana dintre ani, multa sanatate si fericire tie si familiei tale,
La Multi Ani!

pescarusul argintiu spunea...

Mihaela, asa este, doar ca ne dam seama si suntem constienti de aceasta lege nescrisa, pe masura ce castigam in intelepciune si profunzime, o data cu varsta. De multe ori suntem tentati sa actionam sub impulsul momentului, fiind superficiali in concluziile trase sau insuficient de bine informati.
Trebuie sa gandim de doua sau de noua ori daca este nevoie, pana sa ne formam o parere corecta despre o situatie sau stare de fapt, lasandu-ne ragazul unei decantari tihnite a stimulilor de tot felul care ne bombardeaza zi de zi.
Atunci cand reusim sa ne formam o imagine corecta despre o anumita fateta a realitatii, care ne implineste nevoia de cunoastere, suntem intr-adevar, mai linistiti, si poate mai fericiti.
Cat despre imaginea aleasa, m-am straduit sa fie cat mai expresiva, in spiritul temei tratate. Ma bucur sincer ca ti-a placut! :)

pescarusul argintiu spunea...

Paul, daca aceasta pledoarie la ascultare in tacere si la reflectie profunda te-a surprins placut, nu-mi fac griji :)
Te-ai simtit depasit si neputincios, spui tu. Sunt stari tranzitorii, de moment, pe care le atingem toti pana sa ne decantam propriile impresii in gradina sufletului sau in ogorul insetat al mintii.
Multe sunt acele lucruri ce-ti pot readuce fulgerator zambetul, ca privirea poznasa a lui Lucky dupa ce ti-a furat papucul de pilda, nu? :)
Si cand ma gandesc ca-ti va duce dorul in zilele ce vor urma... parca ti-as sugera sa-l iei si pe el in munti ;)

pescarusul argintiu spunea...

Sfinxule drag, intr-adevar minune binecuvantata este vestea din postarea ta, ce s-a nascut pe meleagurile fara seaman de frumoase ale Resitei, in sfanta zi de Craciun! :)
Voi veni prin gradina ta de frumuseti, sa ma bucur de mireasma speciala a florilor ei, putintica rabdare doar! ;)

pescarusul argintiu spunea...

Bibliotecaru, adevar graiesti, ca de obicei! :)
Tu as raison, biensur.
Si eu ma gandeam, dupa ce mi-am incheiat pledoaria si priveam produsul finit, ca urechea hiperbolizata din fotografia trucata poate duce cu gandul la asociatia "Ochiul si timpanul", care pe vremuri era apriga si de temut, cum bine spui tu.
Dar nu sti ca acum insemnele institutiilor de importanta strategica nu mai au nimic in comun cu continutul si specificul activitatii lor?
Totul trebuie sa fie cat mai cosmetizat si cat mai invaluit in culori false, dupa principiul atat de actual "afara-i vopsit gardul, si-nauntru, leopardul"...

pescarusul argintiu spunea...

Draga Paul, iti multumesc mult pentru toate gandurile senine si semnalele calde trimise catre mine! :)
Ingerul pazitor sa-ti insoteasca pasii in drumul ce-l vei strabate spre inaltimile inzapezite, sa te intorci plin de energii constructive si cu sufletul incarcat de lumina!
In luna lui Ciresar a rodit frumos si viguros lujerul prieteniei noastre, dupa cum ai spus si tu atat de frumos, dar rar pentru care sunt profund recunoscatoare.
Sa ai parte de un Nou An bogat in sanatate si bucurii, darnic in nestemate sufletesti, in realizari importante, in alegeri si decizii inspirate!
LA MULTI ANI luminati si binecuvantati, incununati cu dalbe flori de mar!
Voi lasa versurile sa-mi continue gandul...
"Vânturi de est,
vânturi de vest,
poartă cu ele,
zburdalnic,
şăgalnic,
câteodată năvalnic,
urări de departe,
bucurii
şi speranţe,
pufi de zăpadă,
cânt de copii."
("Urari de departe" - Evelyn Palma Dogaru)

margi spunea...

... intamplator, tacand, ascultand semnele timpului, urmarindu-le pe internet, am dat de aceasta pagina, si, cu mare emotie, am gasit versurile mele citate (da, sunt eu, E.P.D), versuri cantate pe coardele sufletului meu. Ma bucur sa aflu ca sunt 'parte din lumea de azi'. Chiar scriind "de departe". Multumesc pentru acest dar DE CRACIUN, chiar primit la distanta de cateva luni, inainte de Sfintele Sarbatori DE PASTI.

pescarusul argintiu spunea...

Draga Elynie, ma bucura enorm vizita ta tacuta pe aici, dar atat de plina de substanta!
Vei fi oricand binevenita in mozaicul meu liric alcatuit din ganduri, stari si emotii vii.
Un suflet ce a zamislit versuri in care vibreaza dorul "de departe" ca acestea si care "sunt parte din lumea de azi" mai mult ca oricand, nu poate fi decat al unui om special.
Te mai astept cu mare drag!
O primavara frumoasa, plina de zambete si bucurii!