miercuri, 20 august 2008

Povestea clopoteilor de vant...


Se povesteste ca odata, demult, traia retras in munti un maestru. Era vesel tot timpul, le zambea tuturor celor care ii ieseau in cale. Unul dintre elevii lui, curios fiind sa afle cum de invatatorul este tot timpul fericit, l-a intrebat intr-o zi:
- Maestre, de unde acest zambet pe chipul tau?
- De la clopoteii de vant, raspunse maestrul.
- Cum asa?
- De fiecare data cand suna clopoteii de argint de la poarta mea ma cuprinde o bucurie fara margini! Inseamna ca vine cineva... Si sosirea cuiva, fie si doar a vantului, ma umple de fiecare data de fericire...

Gandind ca ar avea in ei ceva magic, intr-o noapte, elevul hotari sa fure clopoteii. Ii duse la casa lui, ii aseza la poarta si astepta ca miracolul sa se produca. Dar nu simti nimic cand acestia sunara... Ba, mai mult, dupa o saptamana, sunetul clopoteilor incepu sa il enerveze din cale afara!

Cand totul deveni insuportabil, cuprins de remuscari, se duse inapoi la maestrul sau sa-i inapoieze clopoteii. Isi ceru de nenumarate ori iertare, si cand fu sigur ca a fost iertat, ii puse intrebarea care il framanta:
- De ce la mine nu se intampla nimic atunci cand suna clopoteii? De ce nu apare bucuria pe care o vad la tine?
- Dragul meu, ii raspunse maestrul, unde ai asezat tu clopoteii?
- La poarta casei mele!
- Ei, vezi? Trebuia sa-i asezi la Poarta sufletului tau...


(Sursa: "Taifasuri", August 2008)

Clinchetul clopoteilor sufletului meu va intampina pe toti, prieteni ai sufletului meu si oaspeti, cu mult drag !
Bine v-am regasit, sanatosi, voiosi si increzatori, asa cum va stiu !

19 comentarii:

starsgates spunea...

Bine ai revenit pescăruşule!
Sigur vei auzi mulţi clopoţei!:))))

Elisa spunea...

Ei,hai...,acum s-auzim povesti.Eu tac si ascult cuminte si tu povestesti :lol:Sper ca ti-a fost bine pe unde ai umblat si te-ai intors cu mintea si sufletul pline de minunatii.Abia te-am asteptat.Bine-ai revenit acasa! :)

Bibliotecaru spunea...

Ştiu că sunt eu mai prozaic, dar clopoţeii de vânt nu au nici o legătură cu anunţarea vizitatorului, ei au un rol bine determinat în feng-shui. Au deci un efect de canalizare a energiei, fie ca remedii, fie ca activatori. Numărul şi materialul din care sunt făcuţi sunt funcţie de zona casei în care sunt puşi şi de menirea lor... e destul de complicat.

pescarusul argintiu spunea...

Draga Starsgates,
Bine te-am ragasit !!! :)
Tare dor mi-a fost de reintalnirea noastra, cu tine si cu ceilalti prieteni deosebiti din trupa mea de suflet !
Auzul il am inca fin si sper ca asa sa ramana, ca sa aud toti clopoteii sufletelor voastre ;)
O seara linistita, plina de adieri racoroase si de susur lin de clopotei !

pescarusul argintiu spunea...

Elisa, draga mea, mai intai trebuie sa stai intr-o stransa imbratisare si apoi mai vedem noi ! :)
Povestile ar fi ele, condimentate ici-colo cu sare si piper, dar important e numitorul comun pe care mi l-au lasat in suflet zilele de vacanta de la tarmul marii ;)
Bucurie, tihna, relaxare, regasire, zbor, plutire, reverie, doar 7 atribute, din multele pastrate cu grija in tezaurul meu de simtiri...
Un sarut plin de dor zboara catre tine, stapana a unei gradini de vis ! :)

pescarusul argintiu spunea...

Draga Bibliotecaru, mi-am permis in aceasta postare de dupa vacanta sa las deoparte adevarul stiintific si definitiile rigide :)
De aceea am dat glas unei povesti, care are calitatea de a invita la eliberarea fraului imaginatiei...
Sigur ca ai dreptate, dar putem accepta si aceasta istorisire, lasand clopoteii de vant sa anunte nestingheriti vizita nevazuta a sufletelor deschise si prietenoase ;)
O noapte luminata de sclipiri stelare si de energii tamaduitoare !

Anonim spunea...

Bine ai revenit! sper ca ai avut o vacanta pe masura sufletelului tau!
Drag Pescarus, bine te-am gasit, din nou , la tine acasa! :)

Anonim spunea...

Cora, cum spuneam, ma bucur ca ai revenit si inca cu o poveste minunata. Pana si eu aud clopoteii. Minunata poveste, datorita tie mi-a venit si o idee. Multam ;)

Anonim spunea...

Privesc Luna,ma gandesc ca faci acelasi lucru...daca nu... o rog sa fie pentru moment clopotelul sufletului meu si sa-ti dea de stire bucuria de a te regasi.
Aud clinchetul clopoteilor sufletului tau,patrund spre el si totusi...te pierd

Laura spunea...

Pai clopoteii astia de vant seamana leit cu ai mei... Iti dai seama? Tocmai mi-ai confirmat ca clopoteii mei sunt intr-adevar magici! (in sensul bun, stii tu) :)

pescarusul argintiu spunea...

Manole draga mea, bine si cu mare bucurie te-am regasit ! :)
Vacanta a fost frumoasa, nimic de zis, si-a indeplinit rolul sau regenerator, dar parca a fost totusi prea scurta si cam grabita... ;)
Sa fi auzit chemarea soptita a toamnei si a pregatirilor de lansare a invataceilor ? :)

pescarusul argintiu spunea...

Oana, mi-a fost tare dor de tine si de farmecul scrierilor tale ! :)
Poate ca melodia cristalina a miraculosilor clopotei din sufletele noastre iti va alunga tristetea si te va incarca cu puteri noi, creatoare.
Ma bucur ca aceasta poveste duioasa ti-a aprins flacara inspiratiei :)
Spor la scris !

pescarusul argintiu spunea...

Draga Paul, la acea ora clopoteii mei stateau de veghe in linistea noptii, de straja la poarta viselor...
Lumina blanda a lunii mi-a mangaiat chipul si mi-a transmis gandul tau senin si bun :)
Senzatia pierderii a fost trecatoare, ca un nor usor purtat de un vartej de vant, clopoteii sufletului meu nu-i parasesc niciodata pe prietenii mei speciali, deci nu te nelinisti, sunt aici :)

pescarusul argintiu spunea...

Laura, bine ai venit ! :)
Ma bucura vizita ta si te mai astept cu drag.
Am facut o incursiune in ritm de sprint prin lumea gandurilor tale scrise si am ramas incantata de sfaturile de calatorie, dar si de minunatale locuri pe care le-ai strabatut...
Cu acordul tau, imi voi ingadui sa te trec in blogroll-ul meu, pentru a-ti fi oaspete constant :)
Voi incheia cu motto-ul preluat din fereastra casutei tale: "Suntem ingeri cu o singura aripa si nu putem zbura decat tinandu-ne unii pe altii de mana".
Splendida reflectie !

Anonim spunea...

...m-am linistit privind-o din nou Mi-a confirmat cele spuse de tine. Am mangaiat-o usor ca visul sa nu piara.

Anonim spunea...

Da,ceva nu este in regula,graba strica treaba,vorba inteleapta si plina de talc,Paul sunt cu aceleasi ganduri curate

Anonim spunea...

Sis, eu aud, simt, vad clopoteii... :)
Vantul sa te imbratiseze strans, strans, sis, imi va fi tare dor de tine prietena mea draga :)
Va tzuc pe toti :) Sibilla
P.S. baga-l pe nemernicul ala la spam si in lista neagra, nu-i permite sa improste cu noroi oaza noastra de liniste si frumusete sis, locul gunoaielor e la spam, i-ai acordat destule sanse, nu vrea, poate dar nu vrea !

pescarusul argintiu spunea...

Asa este Paul, clopoteii fermecati stau mereu de veghe si ne rasfata auzul cu armonia cantului lor :)
Cand am vazut din nou "anonim", imi arcuisem atentia si-mi activasem sistemul de alarma, dar citind cele scrise am lasat imediat temerile deoparte...
Efectul zicalei intelepte "Graba strica treaba" si-a anulat astfel efectul ;)
Multumesc mult pentru gandurile tale curate.

pescarusul argintiu spunea...

Sfinxul meu drag, cat de mult ma bucur ca ai auzit si ai simtit vibrand chemarea clopoteilor mei ! :)
Freamatul lor duios te va insoti acolo unde te asteapta cu dor puiul tau sarbatorit si-ti va sopti ca esti prezenta in gandurile mele ;)
Sa ne regasim cu bine si sa nu ne mai umbrim gandurile cu efemerul norilor ce incearca sa invoce furtuna in aceste zile caniculare, dar luminoase, inca de vara !