marți, 26 august 2008

Ce mica a fost vacanta mare !

Meditand nostalgica la constatarea majoritatii romanilor beneficiari si consumatori ai concediilor de odihna partitionate, "Ce mica-i vacanta mare", mi-a cazut de curand in mana un editorial saptamanal de buzunar, autointitulat "Cel mai tare ghid din Romania", care abunda de informatii de divertisment din cele mai diverse zone de interes, pe sectiuni specializate: anticariate, cursuri de limbi straine, shopping online, e-xtreme sports, livrari fast-food, cluburi si baruri, oferte de concerte, teatru si film.

Ma gandeam cu usoara mahnire la conditiile discutabile de cazare si divertisment gasite pe litoralul romanesc acum doua saptamani, la minusurile ingrosate si perpetuate de la un sezon la altul, la sfidarea si indiferenta hotelierilor fata de turistii care au ales riscul unui sejur autohton la Marea Neagra...

Reflectam ca Litoralul Romanesc este totusi un BRAND si ne reprezinta, dar nu arata diferit de ceea ce suntem si ce este Romania de astazi.
Bunul simt, pierdut in lupta pentru libertate, a devenit o valoare nationala de care avem urgenta nevoie. Inca putem distinge valoarea si frumusetea Litoralului anilor '70, ca pe niste vestigii antice, insa peste ele ameninta sa creasca necontrolat balariile comerciale. Spiritul antreprenorial ce ne caracterizeaza comertul si serviciile face ravagii pe malul Marii Negre.

Cu aceste idei defilandu-mi prin circuitul gandurilor hoinare, am descoperit un articol semnat de Andrei Gheorghe, intitulata "O tara mall-tratata", al carui continut mi-a trezit interesul si m-a convins sa-l preiau in cele ce urmeaza.


"Mall-fai intre dinti o idee. Tara e frumoasa, cu natura luxoasa si opulenta. Munti, campii si mall-ti oameni. Oamenii sunt spiritul acestui pamant, in functie de visele lor, de idealurile lor, de eroismele lor, se modeleaza si tara. Mall-timea produce valori pe masura intereselor sale. Mall-te valori mai produce mall-timea. Mall-te emisiuni frumoase de televiziuni, mall-te scandaluri barficioase de presa, mall-te saormarii si carciumi proaste, mall-te drumuri rupte, mall-t interes pentru mall-versatiuni. Se traieste facand s-mall-talk si se moare mall-atec, incet si mall-esit.

Uneori vin pandemii, da’ mici, caci tara e micuta; oamenii se mall-ipsesc repede, cumpara, achizitioneaza, adopta moda trecatoare si mormaie constant ne-mall-tumiti. De pe o zi pe alta viata se scurge lent, ca mall-ozul sfaramat topindu-se in nisip printre degete. E cald, e prea cald, e frig, e prea frig, e rau, e prea rau, e bine, dar treziti-va! e mall-t prea bine; si nimic nu e bun niciodata, si oamenii ne-mall-tumiti isi bombane bascalia. Un balcan intreg de natiuni si semetii ne-mall-tumite. Cine suntem, de unde venim si unde ne ducem? Habar n-avem si nici nu ne pasa.
Ca s-au bagat reduceri!"


Tare as vrea sa stiu ce parere ar fi avut regretatul lingvist George Pruteanu, reputatul strajer al tezaurului fondului de cuvinte, termeni si expresii ale limbii romane, la vestea inceperii mall-folmarii limbii romane ? Mare pacat ca acest nobil instrument de exprimare al unui popor, limba scrisa si vorbita, a ramas cam al nimanui pe aceste meleaguri ce ne definesc framantata insula de latinitate !

25 de comentarii:

greenfield spunea...

Iubesc marea si pana anul acesta mergeam la Olimp, Neptun, Venus, Saturn, Eforie Nord& Sud, Mamaia, am fost si la casute la Navodari o data pe vremea cand dadeai roata de cascaval ca sa iei bilete la mare de la agentie. Pe urma ne-am imprietenit cu directoarea de la Belvedere, pentru ca organizam acolo tratative si umpleam hotelul si mergeam acolo.Eu sunt destul de toleranta de felul meu, dar mi s-a intamplat sa intru in camera cu igrasie si sa nu-mi placa...
E pacat. La Kavarna plaja arata mai rau ca acum 20 de ani, ca apartine statului. Hotelul insa era de 5 stele. Asa ca la plaja si la plimbare eram boemi...
Mi-a placut mult povestea cu mall-urile:)

Anonim spunea...

Marea,are frumusetile ei.Pacat ca aceste frumuseti sunt umbrite de proasta primire pe care ti-o fac cei ce trebuie sa te faca sa zambesti,sa te simti bine,sa uiti pentru un timp de grijile vietii. Adevarul este ca plecam intotdeauna cu gandul de a neglija, ignora pe cat posibil aceste amanunte.Eh!am trecut si eu prin multe...le-am dat uitarii. Una singura imi ramane in minte,de fapt doua.Terminasem studiile,si eram inca fecior.Venisem cu-n coleg din Buc.la mare.Intr-una din seri,un fost coleg,insotit de doua tinere m-au abordat in singuratatea mea... alungandu-o ptr.o seara.Am dansat,cantat...ne-am simtit bine.Dimineata m-a prins intr-o camera de hotel cu batai incete la usa.Prietena mea de o noapte...o deschisese. Am auzit usoare tipete. Rosul de pe... prevestea o tragedie...pierdusem fecioria

Anonim spunea...

A doua...eram in anul doi de studii militare in Buc.terminasem sesiunea.Am ramas doua zile la un coleg,si-apoi plecat-am spre mare.
Ne-am despartit la Techirghiol.Am ales statiunea ptr.a antalni o tanara.Un tigan mi-a indrumat pasii ptr.cazare la o casa.Aici,mancand un pepene pe treptele casei,am vazut o tanara intrand suparata pe poarta casei injurand militienii.La fel si mama ei.In spatele lor,un domn la cravata,subtirel,cu bun simt ma saluta,dojenindu-le in acelasi timp ptr.vorbele aruncate:"Mai tace-ti gaitelor,omul dupa lege avea dreptate".Am apreciat modul sau de gandire si pe loc am hotarat sa-l ajut.L-am rugat sa vina cu mine.Pe drum i-am spus ca-i vom spune comandantului ca sunt viitorul ginere.Nunta urma sa fie peste trei saptamani.A primit permisul.Mama tinerei ne-a indrumat sa ne luam adresele.Dupa doua luni acea tanara care spunea ca am tupeu si bun simt lipsa, ma cerea de barbat.Ehh!aici incepe alta poveste...

Anonim spunea...

@ manole,
DRAGOSTE !...foc nestins de bucurii de mangaieri dulci si nepieritoare,dorite de sufletul nostru spre alintarea si desfatarea sa ne-nfranata.
Ajuta-ma Doamne sa-mi fie nemuritoare! S-o pot desavarsii pana la plecarea mea din asta lume, si-odata cu ea,sa pot da jumatatii celeilalte intregirea implinirii noastre.
Priviti dragii mei afara prin negura noptii la Cerul-nstelat si Luna ce se-nalta odata cu cantul sacadat al greierilor de toamna si pe aripa voastra purtati suav puterea ei,dulceata,maretia si mangaierea DRAGOSTEI eterne!
E langa tine,vrei s-o atingi,s-o cuprinzi in brate,...si totusi e departe. Vazduhul al cuprinzi mai usor in brate,pe EA ,ti-o doresti...infinit mai mult,mai aproape. De dorul ei,speri si traiesti uitand ca anii trec,se duc de-arandul si ca licaritul ei incet,incet APUNE.
Omule bun! N-o lasa sa plece cand o simti pe-aproape,atinge-o,da-i de stire,arata-i un semn al focului nestins ce zace-n tine !
DRAGOSTE !!!...cazi peste cei ce cred in TINE !
Este o cugetare proprie prezentata pentru prima data pe blogul prietenei noastre Sibilla, cugetare ce vine sa completeze a 11-a "porunca"

Anonim spunea...

p.s.Imi cer scuze,acest comentariu trebuia plasat alaturi de cele zece porunci.

Anonim spunea...

@Paul,
aceasta cugetare , are " loc " oriunde :)
Omule bun , prietene drag noua, minunate ganduri, cuvinte, trairi ... numai un suflet bun si iubitor putea sa izvorasca asa un suvoi de nemurire ...
Iti multumim, cu totii, sunt convinsa ca sunt in asentimentul tuturor, asa e pescarus drag sufletului meu zapacit ?
calde imbratisari, voua tuturor,
Sibilla

Anonim spunea...

@Cora,
eu iubesc muntele cu toata fiinta mea, ma simt de fapt, incrancenarea vie din stanca, dar, unde ai dreptate ai ...
E pacat de toata nepasarea si dezinteresul, e pacat de lipsa investitiilor, de prea putina promovare a atator locatii turistice din tara, si da, litoralul romanesc ar trebui " mangaiat " cu mai multa " blandete " de catre toti cei in masura...
Azi am primit un evantai superb, Cora !!! Cica sunt iubita si am fost cuminte, cuminte, cuminte :) :)
Ce zici drago, ma iubeste darnicul meu iubaret ? Ori sunt eu prea pacimasa, hm? Ori e el prea iubaret ? :)
Sibilla

pescarusul argintiu spunea...

Draga Greenfield, frumoase erau vacantele de odinioara pe litoral, cand nu aveam acces la statiunile ravnite ale vecinilor de la hotare.
Eu tin minte ca desi nu mergeam in fiecare an la mare, in perioada adolescentei obisnuiam sa merg la Costinesti, la o gazda cu care se imprietenisera parintii mei, si mai tarziu la Neptun, Cap Aurora sau Olimp.
Inca imi mai rasuna nostalgic in suflet concertele muzicii tinere de atunci, semnate "Rosu si Negru", "Semnal M" sau "Phoenix", care insufleteau multimile de tineri entuziasti si visatori...
As vrea si eu sa ajung la Kavarna, dar mai ales la Balcik, locul de taina si de reverie al Reginei Maria.
Daca ai savurat prezentarea usor satirica a lui Andrei Gheorghe la adresa mall-urilor, atunci gand la gand cu bucurie, inseamna ca tu n'ai pas de tout mal :)

pescarusul argintiu spunea...

Draga Paul, desi imi staruie in amintire multe scaderi si bile negre ale conditiilor de cazare si masa, ale starii de curatenie si intretinere a zonelor destinate promenadei si plimbarilor din statiunile litoralului si chiar ale ofertelor de divertisment, mi-am impus sa pastrez in suflet, ca de fiecare data, doar emotiile pozitive si semnificative, cum sunt acestea evocate de tine cu nostalgie.
Amintirile din timpul tineretii ne zambesc din trecut, ne ofera resorturi pentru prezent si ne dau noi impulsuri pentru viitor.
Apreciez mult ca ai lasat sa picure aici inca o amintire din fantana intenselor tale trairi :)

pescarusul argintiu spunea...

Deja ne-ai prins in mrejele tale de fin si atent povestitor, deci draga Paul, nu ne lasa sa mai asteptam urmarea, delecteaza-ne cu un alt episod plin de "sare si piper" ancorat in realitatile unor vremuri apuse :)
Sunt uimitoare detaliile zugravite iscusit de tine cand te referi la peripetiile de la Techirghiol, dar care a fost finalul, pana la urma ? Nunta a mai avut loc ?
Fata cu siguranta ca gresise in modul ei de a te judeca. Numai de lipsa de bun simt si de tupeu nu ai dat dovada, ci de dorinta de a sari in ajutor si de a face bine.
Viata de multe ori este nedreapta, reusind sa atinga accente de absurd.

Anonim spunea...

pentru mine marea e totul. si zambet si bucurie si dragoste. este viata. dar cred ca stii deja, asta.

paul: e foarte frumos ce-ai spus si e in asentimentul a ceea ce gandesc si eu.
Dragostea, iubirea este ratiunea pentru care existam. restul sunt doar inventii, ale unei civilizatii.

ps. ai un suflet de indragostit! proaspat! pastreaza ce ai!

pescarusul argintiu spunea...

Paul, toate postarile acestea sunt legate indisolubil intre ele, ca si pruncii aceleiasi mame, deci gandurile tale curate inchinate dragostei vor sti sa ajunga ghidate pe acest labirint acolo unde trebuie, la tezaurul cu porunci :)
Le-am citit mai intai acolo unde le-ai dat glas mai intai, pe blogul Sibillei noastre dragi si m-au impresionat, ele scot in evidenta o rara sensibilitate si o mare profunzime sufleteasca.
Las aici o ruga pentru iubire catre toti cei care credem in puterea dragostei, pe care s-o inganam cu smerenie si credinta in momentele de liniste si de meditatie:
"Doamne, ajuta-ma sa fiu asa cum vrei Tu, sa nu mai gandesc, sa nu mai spun, sa nu mai fac ce nu Iti este pe plac.
Ajuta-ma sa cred ca m-ai iertat si fa sa nu mai cad in aceleasi greseli.
Ajuta-ma sa pot sa raspund cu iubire iubirii Tale, ascultand de Tine si daruind iubire in forma in care cei din jurul meu au nevoie de ea.
Ajuta-ma sa pot intelege, iar atunci cand nu pot sa inteleg - sa accept.
Ajuta-ma sa fiu pentru cei din jur mangaiere, ajutor, ca o ploaie - de bunatate, ca o ploaie de vara, cu soare, o ploaie care sa aduca usurare, dar si preaplin de bucurie in sufletele celor care sufera.
Ajuta-ma, Doamne sa fiu, in lumea asta plina de dureri, o binecuvantare."
Asa sa ne ajute tuturor, Dumnezeu !

pescarusul argintiu spunea...

Sfinxule drag, mai intrebi ! :)
Stii doar ca la acest capitol este consens general.
Inspiratia lui Paul ne-a surprins in mod placut si cum bine zici tu, a revarsat suvoi de nemurire peste noi ;)
Calde imbratisari sosite in zbor lin si tie, din partea noastra, scumpa prietena !

pescarusul argintiu spunea...

Fiica a muntilor cu tarie de Sfinx, stiu ca te-a cucerit iremediabil fiorul imprastiat de spiridusul neastamparat al inaltimilor de stanca :)
Gingasa floare de colt din ungherul muntos te asteapta sa-ti salute chemarile de dor ;)
Litoralul romanesc inca joaca rolul de Cenusareasa pe agenda prioritatilor turismului romanesc, poate copiii nostri sa aiba parte de perlele statiunilor noastre, cum era Mamaia odata, prin anii '70...
Despre evantai, ce sa-ti spun, te felicit si iti doresc sa-l pastrezi ca pe un talisman al sperantei si al trairilor frumoase, care sa-ti racoreasca cuptorul sufletesc ! :)
Priveste adanc in inima ta si vei gasi raspunsul la multe intrebari, pacimaso ;)

pescarusul argintiu spunea...

Draga Mestere, nici nu se putea altfel, natura solara a fiintei tale iti impune sa iubesti marea si farmecul tarmurilor sale scaldate de valuri fara odihna, iar si iar :)
Paul ne-a facut un dar binecuvantat cu poezia sufletului sau si ne-a inseninat clipele unei zile cu straluciri blande de August...
Iti multumesc pentru dovada de empatie si spiritul de solidaritate :)

Anonim spunea...

Da! Cum as putea sa tac,cand recitesc de atatea ori frumoasele voastre ganduri pornite din sufletele voastre limpezi,de cristal?
Cum as putea sa nu-nting mana sufletului meu spre cea care la marginea apei ti-o cere?
Cum as putea privi copilul care ingandurat ati cere sarutul bunatatii sufletului tau?
Cum sa-ntorc spatele unei frumuseti ce atat de gingas ati spune din tot eul sau:"Nu pleca"!
Si-apoi,as zice cum sa nu pastrez ce am,cand insasi mesterul manole mi-a descoperit valul dragostei ce mi-a patruns in gradina fiintei mele?
Am pricinuit astazi,fara sa vreau, mahnire si durere unei fiinte dragi mie.Daca-s putea i-as sterge lacrima durerii cu buzele-mi insetate de dragoste patimasa, cerandu-i astfel iertare!
p.s.numai ce-am intrat in casa si...dupa ce-mi trag rasuflarea am sa deapan mai departe firul povestii mele

Anonim spunea...

Pacat!Este inourat afara.Am vazut doar o stea.
...Vorbeam la telefon in orele tarzii ale noptii.Stateam ore-ntregi pe holul Comandamentului sa-mi vina randul pentru a vorbi cateva minute.La inceput,i-a placut timbrul vocii,apoi cum i-am scris. Revelionul l-am facut impreuna cu parintii sai la un restaurant in Severin. Am cantat un multi ani traiasca de a rasunat sala.Multi au ramas incantati de voce-ami frumoasa! Dansam frumos!iubeam valsul si polka,iar..., populara la degetul mic.Nu fumam,iar bautura o sorbeam cu masura.Pe deasupra aratam si bine. Dupa doua luni,citeam si reciteam cu emotie propunerea de a ne casatori.Am acceptat-o,cu conditia sa termin scoala.Aici,fac o paranteza. Bunicii nu puteau sa ma intretina financiar la facultate,am fost nevoit sa urmez o institutie militara,unde bursele erau mari.
Ei!!pentru a vedea ca sunt om cu ganduri serioase,in vacanta de primavara ne-am logodit cu fast mare acasa la mine.Mai aveam un an si ceva de scoala.In timpul sesiunii de vara,am primit o scrisoare,in care mi se cerea sa vin la Severin in timpul vacantei fara sa stie bunicii si mama,ptr. a ne casatori, daca nu...pot s-o uit. (Bunicii,mi-au fost si mama si tata). Nu am stiut sa raspund nimic la subiectul de la specialitate.Le-am dat scrisoarea,plangeam ca un copil.Eram un elev foarte bun. Lectorii din comisie au hotarat sa fiu introdus in comisia de examinare intr-o alta zi. Durerea pricinuita,mi-a produs multa ura. Nu concepeam ca sarutul bunicii,sarutul ei de mama,cantul sau de leagan sa-l uit si sa-l indepartez din coltisorul drag sufletului meu. Patru ani nu am vrut sa aud de numele celei pe care credeam ca o iubesc.Deja o uitasem cu toate necazurile pricinuite in scoala,acasa si servici, de insistentele sale ulterioare de a ne casatori. Ma dedicasem total muncii pentru care ma pregatisem.Am fost rapid promovat.Comandantii, de la diferite nivele de munca,au pus ochii pe mine. M-au trimis la teatru,opera,cinema cu nepoatele si fiicele lor. M-a scarbit aceasta atitudine si intr-o zi,am sunat acolo unde nu mai sunasem de 4 ani!:-Ce faci? -(mirata mi-a raspuns)Bine!
-Sambata,am sa vin acasa la tine!
-Bine, avenit raspumsul ei imediat!
Am fost la ea de parca nu se intamplase nimic.Si iata!ca m-a asteptat!
In a doua sambata,a ramas insarcinata. Am facut nunta mare aici, unde m-am nascut primind Binecuvantarea celei dragi mie "Mama Toia"!
Incaleca-i pe-o buturuga
Si va spusa-i poveste lunga!

Anonim spunea...

Dupa '90...veneam din Germania, observam cum o doamna ma priveste insistent. Prin Cehia,ma abordeaza cu blandete si scuzele de rigoare spunandu-mi ca ma cunoaste.Mi-am cerut scuze...nu-mi aminteam. Mi-a raspuns ca n-am de unde.Am ramas mirat! "Stiti,eu sunt una dintre acelea care priveam dimineata la venire si dupa masa la plecare din Institutul de proiectari alaturi de celelalte colege. Nu a fost odata sa nu va aduceti si sa va luati sotia cu masina, cu toate ca benzina era rationalizata. O invidiam toate,iar pe d-voastra va..."
O dupa masa placuta!

pescarusul argintiu spunea...

Minunate aduceri aminte, care ne poarta captivati pe firul lor, inainte ! :)
Din fiecare evocare extragem esenta tare a unei vieti pline si daruite generos fiintelor dragi.
In numele tuturor prietenilor nostri de suflet care parcurg scrierile tale iscusit incondeiate, marturii ale unei rare capacitati de analiza si imortalizare pe tesatura mintii, iti multumesc cu recunostinta si multa bucurie, draga prietene !

Elisa spunea...

Mica dar frumoasa...,vacanta :)
Iti doresc toate week-endurile sa-ti fie vacante. :)

pescarusul argintiu spunea...

Elisa, sufletul tau bun ma mangaie din nou si il intampin cu multa bucurie :)
Frumoasa, asa cum trebuie sa ne fie fiecare vacanta, tocmai pentru ca avem parte de ea atat de rar...
Daca week-end-urile mi-ar fi luminate de stralucirea gradinii tale minunate in fiecare anotimp, cu siguranta ca mi-ar da senzatia de vacanta ! ;)

Bibliotecaru spunea...

Prea multe studente în poze... nu m-am putut concentra pe text. Părea a fi un text interesant...

pescarusul argintiu spunea...

Draga Bibliotecaru, e destul de imprudent sa te lasi furat numai de poze, ele vin sa accentueze continutul scriiturii, asa ca iti recomand sa mai revii si sa le ignori, citind continutul si apoi sa privesti unitar lucrarea :)
Cat despre tinerele fete, stiu eu daca mai sunt studente ? Eu le-am cam absolvit de pedeapsa ;)
Mai incolo, treaba lor, sa se descurce si daca vor, sa-si aprofundeze studiile prin formele viabile din ofertele univeristare :)

Anonim spunea...

Mai am o luna de vacanta deplina. Apoi scoala, alta naseala, o lansare, pelerinaj de lansari si alte asemenea care imi vor manca timpul. Dar, ca sa fiu la subiect. Sunt o impatimita a marii, o iubesc din tot sufletul. Imi e draga. As sta numai in apa ca o sirena. Cu toate astea, vara asta mi s-a parut excesiv de torida. Nu am avut probleme cu caldura, cu pielea, jupuitul sau arsul in viata mea. Anul asta nu am putut sa stau la soare, cu toate ca la greci faceam plaja la 40 de grade, in mijlocul zilei, acum mi s-a parut teribil de rau, umezeala multa, nopti nedormite, fara chef de viata.
Cu toate asta, marea mi-a ramas in suflet. Ea a fost cea ce mi-a alinat suferinta si m-a scos din cuptor. Iubesc marea!!!

pescarusul argintiu spunea...

Draga Oana, ce bine ca mai ai o luna intreaga de vacanta ! :)
Dar asa trebuie sa fie viata ta la cei 28 de ani impliniti, plina de evenimente interesante si frumoase, din care sa-ti imbogatesti colectia de inalte trairi si care sa-ti procure sclipiri pe valul binecuvantat al inspiratiei pentru noi creatii de succes ;)
As vrea si eu sa tin in mina o carte de-a ta, sa-i parcurg in liniste relieful cuvintelor, poate candva se va intampla, draga sirena iremediabil indragostita de vraja milenara si inepuizabila a marii...
Pana atunci, iti doresc ca primele trei dintre cele mai arzatoare dorinte sa ti se implineasca in maniera visata de tine !
Sa fii iubita, scumpa prietena ! :)